Vaccin anti-COVID-19: Cum au reușit cercetătorii să-l dezvolte într-un an?

Încă de la începutul pandemiei au fost administrate miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19. De când a apărut acest vaccin, multe persoane și-au pus întrebarea cum de au reușit specialiștii să găsească vaccinul într-un timp atât de scurt. Medical News Today a scris un material alături de experții din sistemul medical despre cum oamenii de știință au descoperit atât de repede acest vaccin.

Cum a apărut acest vaccin anti-COVID-19?

SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19, a fost prima oară identificat în decembrie 2019. Pe 11 decembrie 2020, vaccinul Pfizer a fost primul care a primit autorizația din partea FDA. Să faci un vaccin în mai puțin de un an, nu este un lucru mărunt. În timp ce pandemia de coronavirus a făcut o normalitate din purtarea măștilor de protecție și distanțarea socială, la nivel global a existat o cooperare în cercetarea și distribuția vaccinului. Vaccinul este eficient câtă vreme oamenii sunt dispuși să-l primească. Dar pentru că mulți s-au temut că procesul a fost unul grăbit, iar răspunsul a apărut mai devreme decât se așteptau, au ezitat să facă acest vaccin, scrie csid.ro.

Un studiu apărut în Nature Medicine în octombrie 2020, pentru care au fost chestionate 19 țări cu scopul de a observa cum au fost acceptate vaccinurile împotriva COVID-19, cercetătorii au descoperit că doar 71.5% dintre respondenți au luat în calcul vaccinul și doar 48.1% s-ar vaccina dacă angajatorul recomandă lucrul acesta. În octombrie 2021, sistemul medical a administrat peste 7 miliarde de doze de vaccin la nivel global. Cu toate astea, ezitarea pentru vaccinare încă există.

Cercetătorii nu au pornit de la zero atunci când au început să studieze SARS-CoV-2, virusul care produce COVID-19. SARS-CoV-2 face parte din familia de coronavirusuri. Potrivit Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase, există sute de coronavirusuri, inclusiv patru dintre ele care produc gripa, dar și cele care produc sindromul respirator acut sever (SARS), cele care în 2002 au produs epidemia MERS, la fel și în 2012, adică sindromul respirator din Orientul Mijlociu.

Dr. Eric J. Yager, profesor de microbiologie la Colegiul de Farmacie și Științele Sănătății din Albany, New York, a spus pentru Medical News Today (MNT) că oamenii de știință au studiat coronavirusurile de peste 50 de ani. Ceea ce înseamnă că oamenii de știință aveau date deja existente despre structură, genom și ciclul vieții acestui tip de virus.

O colaborare la nivel global

În mod normal, realizarea unui vaccin poate dura 10-15 ani, iar asta din cauza complexității dezvoltării lui și mai ales dacă datele despre virusul respectiv sunt inexistente. Vorbind de o pandemie globală, timpul a fost un lux pe care nimeni nu și-l putea permite, motiv pentru care cercetătorii s-au mobilizat rapid și au împărtășit datele despre coronavirus cu alți oameni de știință.

Cercetările pentru un vaccin sunt și ele costisitoare. În 2018, un studiu publicat în The Lancet Global Health estima costurile la începutul dezvoltării și studiile clinice pentru un vaccin obișnuit, iar ele ajungeau la 31-68 milioane de dolari. În cazul pandemiei de COVID-19, pentru că totul a fost accelerat, costurile ar putea fi mai mari. Din acest motiv, fondurile din diferite surse, atât de la guvern, cât și din fondurile private au fost critice pentru crearea vaccinului anti-COVID-19.

În Statele Unite, de exemplu, Institutul Național de Sănătate (NHS), Centrul de Prevenție și Control al Bolilor (CDC) și alte instituții și-au unit forțele pentru a dezvolta, produce și distribui 300 de milioane de doze la începutul anului 2021. La strângerea de fonduri au contribuit și Comisia Europeană și guvernul Regatului Unit, rezultând astfel vaccinul AstraZeneca.

Vaccin anti-COVID-19: Tehnologia mesager ARN (mARN)

Vaccinurile Pfizer și Moderna au fost primele vaccinuri împotriva COVID-19 în care s-a folosit tehnologia mesager ARN (mARN), o tehnologie despre care CDC susține că Institutul Național de Sănătate lucra de mult timp la ea. Specialiștii explică faptul că vaccinurile mARN livrează materialul genetic al proteinei S din coronavirus. Celulele noastre folosesc informația depozitată în mARN pentru a forma aceste proteine S, iar sistemul imunitar este antrenat mai apoi să recunoască aceste spike-uri și să se pregătească de atac.