Autorii studiului vorbesc despre infodemie (supraabundență de informații, fie adevărate, fie false) și spun că, deoarece este foarte greu de făcut acest lucru în timp real, au fost analizate date compilate între 31 decembrie 2019 şi 5 aprilie 2020. În acest interval au fost identificate peste 2.300 de surse în 25 de limbi, din 87 de țări.

Distribuția infodemiei cu privire la coronavirus, în perioada în care a fost făcut studiul.

Majoritatea informațiilor făceau referire la boală, cum se transmite și mortalitate (24%), apoi cu privire la măsurile de control a virusului (21%), tratamente și leacuri (19%), cauzele bolii și originea ei (15%), violență (1%) și altele (20%).

Astfel, autorii studiului au descoperit că aproximativ 82% dintre aceste informații erau false.

„Dezinformarea alimentată de zvonuri, stigmatizare și teoriile conspirației poate avea implicații serioase asupra indivizilor și a comunităților, dacă iau fața regulilor bazate pe informații certe. Instituțiile de sănătate trebuie să urmărească dezinformarea cu privire la COVID-19 în timp real și să implice comunitățile locale și guvernele pentru a demasca informațiile false”, spun autorii studiului.

Potrivit documentului, stigmatizarea se referă la defăimarea ori discriminarea persoanelor care ar putea fi infectate, iar acestea, din cauza rușinii, nu merg la spital pentru a se trata sau merg mult mai târziu, când situația se înrăutățește. Totodată, aici a fost inclusă și insultarea personalului medical sau a persoanelor asiatice care călătoreau în alte țări sau care locuiau în alte țări, transmite Digi24.

Autorii studiului precizează că acest lucru s-a observat și când a izbucnit epidemia de SARS (Sindromul respirator acut sever), între 2002-2003.

Astfel, este dat ca exemplu cazul unei asistente cu origini chinezești din Australia, căreia un pacient i-a spus că nu ar fi trebuit să dea mâna cu ea, deoarece s-ar fi putut infecta cu coronavirus, ori al unui indian care s-a sinucis de teamă ca s-a infectat cu COVID-19, însă fără ca acesta să se fi testat înainte.

În ceea ce privește violența provocată de infodemie, este amintit cazul autobuzelor atacate de protestatari, în Ucraina, în care erau transportau cetățenii evacuați din China.

Impactul informațiilor false

Potrivit cercetării, aproximativ 800 de persoane au murit după ce au consumat substanţe alcoolice foarte concentrate în încercarea de a-şi dezinfecta corpurile, în timp ce 5.900 de persoane au fost spitalizate după ce au consumat metanol, 60 dintre acestea pierzându-şi ulterior vederea.

De exemplu, informaţiile eronate care au circulat pe rețelele sociale din India i-au determinat pe mulţi să consume urină de vacă sau bălegar pentru a se proteja de COVID-19, în timp ce în Arabia Saudită consumul de urină de cămilă a fost promovat drept leac împotriva virusului.

Mai mult, unele persoane din Asia şi angajaţi din sistemul sanitar au fost în repetate rânduri stigmatizaţi şi s-au confruntat cu abuzuri verbale şi fizice.

Cercetătorii au analizat și impactul pe care l-au avut informațiile false asupra sistemului de sănătate din mai multe țări, inclusiv din România. În cazul țării noastre, au circulat mai degrabă zvonurile, iar impactul a fost minim.

Însă țări precum SUA, China, India, Indonezia, Brazilia sau Spania impactul dezinformării a fost major.

Cu privire la teoriile conspirațiilor, cea mai des întâlnită în acea perioadă era că boala este o armă biologică creată de agențiile secrete. Au circulat și cele că mai multe țări au fabricat coronavirusul și l-au răspândit în China, ca parte a războiului economic, sau că, dimpotrivă, Beijingul a fabricat virusul într-un laborator din Wuhan cu scopul de a crea o armă.

Este amintită și teoria conspirației conform căreia virusul a fost creat pentru a opri creșterea populației, dar și cele cu privire la tratamente și vaccinul împotriva COVID-19. Nu în ultimul rând, zvonurile au dus în unele țări la cozi uriașe la supermarketuri și la rafturi golite.

În concluzie, oamenii de ştiinţă au cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale să monitorizeze mai bine dezinformarea în mediul online şi să coopereze cu companiile de social media pentru a difuza informaţii corecte.