image
Sursa foto: mai.gov.md

INVESTIGAȚIE // Adevărul despre dosarul Podarilov: PD ar fi încercat să preia controlul asupra traficului de persoane

Singura probă contra lui Iurie Podarilov, actual șef al IGP, în dosarul în care fusese condamnat la patru ani de detenție în timpul guvernării PD pentru trafic de influență au fost declarațiile suplimentare ale așa-zisului său complice. În rest, acuzarea s-a bazat doar pe presupuneri. Jurnal.md a discutat la acest subiect cu Podarilov și a studiat unele materiale ale cauzei penale, din care rezultă că nici măcar reținerea în flagrant, despre care anunța altădată presa afiliată lui Plahotniuc, nu a avut loc.

Până la învestirea Guvernului Filip, Iurie Podarilov, pe atunci șef-adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP), era recunoscut ca un specialist cu vastă experiență în acest domeniu nu doar de către colegii săi, ci și de partenerii externi. El consideră că a devenit indezirabil pentru guvernarea PD în urma unor cauze penale intentate de CCTP. Unul dintre aceste dosare se referea la un grup criminal organizat, condus de cetățeanul rus Denis Klipov, care transporta în Rusia moldoveni, pentru a vinde droguri și anabolizante.

„Am solicitat implicarea de urgență în acest caz a autorităților de la Chișinău, dar nu eram auzit. Dimpotrivă, judecătorii noștri l-au eliberat de două ori pe Klipov, ajutându-l astfel să fugă din țară”, precizează Podarilov.

Totuși, cel mai răsunător dosar al CCTP din acea perioadă a fost cel cu privire la traficul în Ucraina și apoi în R. Moldova a 14 copii germani cu dizabilități, care erau supuși unor experimente medicale, pentru o lucrare științifică realizată de un cetățean al Germaniei. Capul grupării era Vladislav Badenko, luptător K-1 și fiu al colonelului SBU Alexandr Badenko. Victimele erau cazate la Chișinău, însă cei care refuzau medicamentele erau pedepsiți, fiind transferați în suburbiile Capitalei, unde locuiau în condiții inumane.

Podarilov spune că, la acea oră, legislația noastră nu conținea niciun articol prin care ar fi putut să le recunoască în calitate de părți vătămate pe victimele care atinseră majoratul. Astfel, el a elaborat un proiect de modificare a legii, pe care l-a propus Ministerului Justiției în iunie 2016.

„În cazul traficului de copii, legea stipula că una din formele de exploatare este „și în alte scopuri josnice”. Dar la capitolul trafic de persoane, săvârșit în privința persoanelor majore, această formă nu se regăsea. Nu aveam altă ieșire decât să pregătesc proiectul legislativ, care în cele din urmă a fost aprobat peste doi ani, în 2018”, susține șeful IGP.

Demisia care nu a avut loc

Problemele pentru Iurie Podarilov s-au făcut simțite după 20 ianuarie 2016, când a fost învestit Guvernul Filip. Atunci noul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, i-ar fi cerut să-și dea demisia „Noi aveam aprecieri foarte înalte din partea organizațiilor internaționale din domeniul traficului de persoane și l-am întrebat pe Jizdan despre cauza reală a acestei răfuieli, dar nu am primit răspuns”, subliniază Podarilov.

Presiunile ar fi continuat din partea lui Gheorghe Cavcaliuc, șeful adjunct al IGP. „Insista să plec din funcție, motivând că aceasta este indicația categorică a lui Jizdan. Mă amenințau cu pușcăria și-mi spuneau că oricum vor găsi metode pentru a scăpa de mine. Înțelegând că toată puterea era în mâinile unui grup de persoane, care voia să preia controlul asupra fenomenului antitrafic, am hotărât să nu opun rezistență”, susține șeful IGP.

În dimineața zilei de 29 ianuarie 2016, Podarilov și-a dat demisia. În aceeași zi, Cavcaliuc l-a invitat la o ședință a Inspectoratului Național de Investigații (INI), unde, în locul său, urma să fie numit Nicolae Alexei de la Biroului Migrație și Azil.

„Partenerii de dezvoltare, cu care eram într-o cooperare foarte activă, se interesau despre cauza demisiei mele și le spuneam că e decizia mea personală. Dar pe neprins de veste ședința s-a închis. Cavcaliuc a fost telefonat de cineva și a ieșit, după care, probabil, ordinul privind demiterea mea a fost anulat. Am rămas în funcție. Presupun că și-au exprimat nedumerirea partenerii de dezolvare”, consideră Podarilov.

Mită de 3000 de euro, primul dosar eșuat

În seara aceleiași zile, în cadrul unei ședințe la MAI, Jizdan ar fi propus demararea unei campanii de denigrare a lui Podarilov în fața partenerilor externi. Tot atunci, Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) al miniserului a înregistrat denunțul unui angajat al CCTP, precum că Podarilov ar fi pretins 3000 de euro de la o persoană reținută.

„Pe marginea acestui denunț, mai mulți angajați ai Centrului au fost presați să depună mărturii contra mea. Materialele acumulate au fost expediate la Procuratura Anticorupție, care însă a constatat că fapta imputată mie nu a avut loc”, afirmă Podarilov.

Pe 29 martie 2016, Procuratura Anticorupție a refuzat în pornirea urmăririi penale pe acest caz. „Pentru Jizdan era deja o chestiune de principiu. Și atunci s-a recurs la cel de-al treilea plan”, spune șeful IGP.

Mită de 30 000 de euro de la un colonel al SBU?

În acest mod, ar fi apărut vestita cauză penală cu privire la mita de 30 000 de euro, pe care Podarilov ar fi pretins-o de la o altă persoană. Și nu de la oricine, ci de la Alexandr Badenko, colonelul serviciilor secrete ucrainene și tatăl învinuitului în dosarul traficului de copii din Germania. „S-a mers pe această cale, căci dosarul Badenko era o realizare importantă a mea, în calitate de conducător, și un exemplu elocvent din partea R. Moldova pentru actorii antitrafic la nivel internațional”, este de părere Podarilov.

Materialele dosarului arată că, încă în primăvara lui 2016, Ruslan Ghenciu de la SPIA s-a deplasat la Odesa, unde i-a cerut colonelului Badenko să depună o plângere, precum că Podarilov i-ar fi cerut bani pentru a-l scăpa pe fiul său de răspundere. Colonelul a recunoscut că inițial a refuzat să intre în acest joc.

Șeful PCCOCS și activitatea sexuală online

Între timp, la Chișinău, dezacordul guvernării cu Iurie Podarilov creștea. Înainte de 1 august 2016, când a intrat în vigoare Legea cu privire la procuraturile specializate, acesta a bătut alarma că Procuratura Generală era lipsită de dreptul de a gestiona dosarele cu privire la traficul de ființe umane, în timp ce noua Procuratură pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) nu avea o subdiviziune specializată în acest domeniu. Astfel, Podarilov a intrat în conflict direct cu unul dintre cei mai devotați oameni ai lui Plahotniuc - primul șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă.

„Chitoroagă zicea că lui i se cuvin toate și astfel am devenit dușmanul numărul unu al lui. Am intrat cu el și cu Harunjen într-o polemică, în cadrul unei dezbateri la care participau reprezentanți ai OSCE, ai OIM și ai Ambasadei SUA. În aced mod, conflictele mele cu Jizdan și Chitoroagă s-au intersectat”, relatează șeful IGP.

Neînțelegerile sale cu Nicolae Chitoroagă au atins cote maxime în septembrie 2016, când procurorul s-ar fi opus inițiativei polițistului cu privire la recunoașterea activității sexuale online drept formă de exploatare. „După aceasta, Chitoroagă nu voia să mă primească în biroul său nici cu întrebări de serviciu. Eram nevoit să lucrez cu el doar prin cancelarie”, remarcă Podarilov.

„Orice om în plus vă va scurge de bani”

Tot în septembrie, a cedat insistențelor polițiștilor de la SPIA și Alexandr Badenko. Pe 7 noiembrie, el s-a înfățișat în biroul lui Podarilov, fiind bine echipat cu tehnică de interceptare. Polițistul era ocupat și l-a trimis la Igor Fucedji, anchetator în dosarul traficului de copii germani. Dar în ziua următoare, când Podarilov avea ore de audiență, colonelul i-a apărut iarăși la ușă.

„Am cerut să fie prezent la acea discuție și Fucedji. Badenko ne-a povestit că i s-au cerut zeci de mii de euro pentru judecătorii care, în primăvara lui 2016, i-au eliberat fiul din arest preventiv și l-au plasat în arest la domiciliu, iar apoi sub control judiciar. Ca urmare, Vladislav a fugit din Moldova. I-am cerut să depună o plângere pentru aceste acțiuni de corupție și să-și convingă fiul să revină în Moldova, de altfel va fi extrădat de Interpol. El mi-a spus că va încerca să-l aducă pe Vladislav și așa s-a terminat discuția”, relatează Podarilov.

Stenograma discuțiilor lui Alexandr Badenko la sediul CCTP este anexată la dosar. Din ea se înțelege că mita a fost cerută de Fucedji, după ce, ieșind din biroul lui Podarilov, colonelul s-a interesat cum ar putea fi clasat dosarul fiului său. Badenko a declarat în instanță că atunci Fucedji i-ar fi scris la telefon suma de 30 000 de euro. Stenograma mai arată că anchetatorul insistă în mod repetat să primească banii doar el, fără știrea lui „Iuri Sergheevici”, adică a lui Podarilov:

BADENKO: Aș vrea să mă adresez la el omenește.

FUCEDJI: În ce sens? De ce v-ar trebui un om în plus?

BADENKO: Am în vedere la Iuri Sergheevici.

FUCEDJI: Aaaa... Clar.

BADENKO: Dacă el ar hotărî întrebarea, atunci...

FUCEDJI: Nu-i niciun sens să mai atrageți pe cineva. Orice om în plus vă va scurge de bani, pornind de la meritele sale.

BADENKO: Dar să-i mulțumesc măcar?

FUCEDJI: De ce să riscați?

Fragmente din discuția lui Alexandr Badenko (vocea 1) și Igor Fucedji (vocea 2) din 7 noiembrie 2916:
jurnal.mdjurnal.md
jurnal.mdjurnal.md

„Se vede clar că Fucedji cerea bani doar pentru el, iar Badenko insista să mă mituiască și pe mine, căci venise la Chișinău anume pentru mine. Iată de ce Badenko avea să declare apoi că și eu i-aș fi cerut bani”, precizează șeful IGP.

Primele gafe monumentale din dosarul Podarilov

Într-adevăr, pe 20 noiembrie 2016, într-o zi de duminică, colonelul Badenko a depus la SPIA o petiție, în care care scria că la cei 30 000 de euro au pretins Podarilov și Fucedji.

jurnal.mdjurnal.md

Deși era zi de odihnă și cancelariile celor două instituții nu lucrau, nu se înțelege cum, în aceeași zi, SPIA a expediat denunțul la PCCOCS, printr-o scrisoare de însoțire.

jurnal.mdjurnal.md

Or, este evident că data din aceste documente este una falsă, mai ales că rezoluția privind expedierea la PCCOCS a petiției este semnată la 22 noiembrie.

jurnal.mdjurnal.md

Erorile din acest dosar nu contenesc. În baza acestei dubioase petiții, pe 23 noiembrie a fost intentată o cauză penală. Iar în ordonanța de punere sub învinuire a lui Podarilov se menționează că faptele pentru care Alexandr Badenko s-a plâns în luna noiembrie 2016 ar fi fost săvârșite în viitor, adică în perioada noiembrie 2016 – februarie 2017.

Stenograma din 7 noiembrie confirmă și intenția lui Fucedji de a clasa dosarul, dar pentru aceasta îi cere lui Alexandr Badenko să-și adică fiul la Chișinău pentru o singură dată. Având în vedere că inculpatul fugise din Moldova și se afla sub control la frontieră, fiind acuzat de o infracțiune excepțional de gravă, anchetatorul îi recomandă colonelului SBU să-i creeze lui Vladislav „coridor verde” la trecerea hotarului, adică să-l aducă în R. Moldova în mod ilegal.

jurnal.mdjurnal.md

Fugarul Vladislav Badenko chiar ajunge la Chișinău pe 27 noiembrie, fără a fi stopat la frontieră. Acest lucru este demonstrat și prin urmărirea vizuală, exercitată de SPIA, care însă nu l-a reținut.

jurnal.mdjurnal.md

În acea zi, colonelul i-a transmis lui Fucedi prima tranșă de 10 000 de euro. Deși SPIA avea toate dovezile pentru a organiza flagrantul, nici acest lucru nu s-a întâmplat. Cu alte cuvinte, reținerea în flagrant a fost doar o invenție a presei lui Plahotniuc.

Procurorul Brânza - un necunoscut...

Primind banii, Igor Fucedji a mers imediat la o întâlnire cu Ion Brânza, procurorul de la PCCOCS care gestiona dosarul Badenko. Documentele privind urmărirea vizuală descoperă încă o ciudățenie. Și anume că Brânza este prezentat în fotografia în care apare alături de Fucedji drept „bărbatul nr. 1”, adică un necunoscut pentru cei de la SPIA.

jurnal.mdjurnal.md

Bărbatul nr. 1 este procurorul Ion Brânza

„Nu l-au reținut pe Fucedji, nici nu au indicat numele procurorului, pentru că ținta lor eram eu. În acea perioadă, eu și familia mea eram urmăriți peste tot și telefoanele ne erau interceptate. Dar n-au găsit în privința mea nicio probă, căci nu eram implicat deloc”, menționează șeful IGP.

Solicitat de Jurnal.md, Ion Brânza a spus că nu cunoaște nimic despre dosarul Podarilov și a închis telefonul, adăugând că intră într-o ședință.

Singura probă

Igor Fucedji a fost reținut tocmai peste trei luni după ce primise prima tranșă de bani, pe 23 februarie 2017. El și-a recunoscut vina, explicând că avea de gând să rezolve dosarul Badenko cu ajutorul procurorului Brânza. În declarațiile sale inițiale, nici nu a pomenit despre șeful său. Însă a doua zi, fiind audiat de-acum în calitate de învinuit, anchetatorul a adăugat că toate acțiunile sale au fost coordonate cu nimeni altul decât cu Podarilov. Aceaste declarații au și reprezentat singura probă contra actualului șef al IGP.

„Am aflat că lui Fucedji i s-a promis că va fi sancționat doar cu o amendă, dacă va da declarații împotriva mea”, afirmă Podarilov. Mai târziu, dosarul anchetatorului a fost disjungat de cel al șefului său și Fucedji s-a ales cu o amendă. Ulterior însă, Curtea de Apel l-a condamnat la trei ani de pușcărie și astăzi el este fugar.

În orice caz, obținând în sfârșit o probă, pe 24 februarie procurorii PCCOCS l-au reținut și pe Podarilov.

„La reținerea mea a venit tot holdingul mediatic al oligarhului, care mă filmau încătușat, ca pe cel mai periculos bandit. Numai așa puteau să mă denigreze. Chiar și ipotetic, implicarea mea într-un dosar al PCCOCS era imposibilă, după conflictul meu cu Chitoroagă. Mai mult, pe 10 ianuarie, eu am trimis iarăși Ministerului Justiției, prin email, proiectul meu de modificare a legislației cu privire la traficul de persoane, căci prima dată nu primisem niciun răspuns. De ce aș fi făcut acest lucru, să fi avut interesul să clasez dosarul Badenko?”, se întreabă Podarilov.

Acuzatorul de stat în dosarul Podarilov a fost Denis Rotaru, procurorul care a gestionat și cauza penală privind tentativa de asasinare a lui Plahotniuc, și cazul omorului din Codrii Orheiului cu implicarea lui Constantin Țuțu. Tot el a refuzat să pornească urmărirea penală în cazul fostului lider al PD, pe care Maia Sandu l-a acuzat în 2017 de uzurpare a puterii în stat.

Presiunile din izolatorul CNA

În primele două luni de detenție, Iurie Podarilov s-a aflat la izolatorul CNA. De fiecare dată, când urma să-i fie prelungi arestul preventiv, spune el, era vizitat de ofițerul SPIA Vladislav Lavric, fost coleg de facultate cu Alexandru Jizdan, Dorin Damir și Alexandru Pânzari, care-i propunea libertatea în schimbul recunoașterii vinovăției și a unor declarații contra procurorilor Eduard Bulat și Elena Cazacov. Până la crearea PCCOCS, Bulat era șeful secției prevenire și combatere a traficului de persoane a Procuraturii Generale, iar Cazacov era primul procuror în dosarul Badenko.

„În caz contrar, mă avertiza Lavric, voi putrezi în pușcărie. Cred că și Bulat, și Cazacov le stăteau sub coastă, fiind incomozi pentru procuratura lui Plahotniuc. După aceasta, când mergeam în instanță, deciziile cu privire la prelungirea arestului preventiv era deja tipărite”, susține Podarilov.

Și Eduard Bulat, astăzi viceprocuror general, consideră că a trezit în acei ani nemulțumirea șefilor PCCOCS, pentru că aceștia doreau să controleze toate dosarele cu privire la traficul de persoane.

„Celor care dirijau sistemul nu le erau pe plac inițiativele lui Podarilov și atunci au început presiunile asupra lui. Dosarul său a fost pornit neîntemeiat, fără probatoriu, ulteior s-a constatat că martorii erau forțați ca să dea declarații. Cei care au participat la fabricarea acestui dosarul își doreau să rezolve întrebările învinuitului din dosarul Badenko și să scape de noi”, afirmă viceprocurorul general. Bulat menționează că, după crearea PCCCOCS, secția pe care a condus-o până atunci din cadrul Procuraturii Generale a avut doar atribuții de analiză și monitorizare.

O săptămână de meditație din partea instanței

După izolatorul CNA, a urmat un an de detenție în condiții inumane la Penitenciarul nr. 13. În primele 40 de zile, precizează șeful IGP, și aici era vizitat săptămânal de Lavric de la SPIA, care îi cerea să cedeze în schimpul libertății.

„Au trimis dosarul în instanța de judecată, fără să-mi ofere dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei. Cu toate acestea, am putut demonstra judecătorului că nu exită, de fapt, nici măcar bănuială rezonabilă în privința mea. Cu atât mai mult cu cât ambiii Badenko, tatăl și fiul, au declarat că eu nu am cerut bani de la ei”, subliniază polițistul.

Pe 18 ianuarie 2018, regretatul magistrat Nicolae Costin urma să pronunțe sentința în acest dosar. Înainte de ședință, își amintește Podarilov, un avocat care se afla în relații destul de apropiate cu procurorul general de atunci, Eduard Harunjen, i-ar fi promis același lucru, că va vedea libertatea în cazul în care va da declarațiile necesare.

„Îmi promitea eliberarea din sala de judecată și o pedeapsă condiționată. M-a sfătuit să mă gândesc o săptămână. Și când am intrat în ședință, judecătorul a amânăt pronunțarea sentinței fix peste o săptămână”, menționează ședul IGP.

Pe 25 ianuarie 2018, Podarilov a fost condamnat la patru ani de închisoare.

„Fapta nu a fost comisă de inculpat”

La Curtea de Apel, condamnatul a ales o altă tactică de apărare, accentuând că este deținut în condiții inumane. Pe 22 martie, după ore întregi de deliberare, magistrații Liubovi Brânza, Galina Moscalciuc și Ludmila Ouș l-au eliberat condiționat, diminuându-i pedeapsa cu închisoare până la trei ani și patru luni, cu suspendare.

Doar atunci polițistul a putut să facă cunoștință cu materialele dosarului și a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Înalta Curte a dispus rejudecarea cazului la Curtea de Apel. Iar pe 30 septembrie 2019, judecătorii Ion Pleșca, Stelian Teleucă și Alexandru Spoială l-au achitat în sfârșit, din motivul că „fapta nu a fost comisă de inculpat”.

Întrebat pe ce probe s-a bazat, învinuindu-l pe Podarilov, procurorul Denis Rotaru ne-a spus că a indicat toate dovezile în rechizitoriu. Când i-am amintit că probele lipsesc, el ne-a sugerat să citim sentințele de condamnare ale lui Fucedji, în care nu am găsit nimic relevant.

„Probele au fost examinate în două instanțe, care l-au condamnat pe dl Podarilov. Ulterior, nu cunosc ce s-a întâmplat și nu pot să comentez deciziile instanțelor de judecată, nici declarațiile altor persoane. Să spun ceva sau să nu spun, o să pară că noi facem o discuție”, s-a spălat pe mâini Rotaru.

„Traficul de persoane este un business foarte profitabil”

La 3 septembrie 2019, în urma dezvăluirilor lui Podarilov pentru presă, Procuratura Anticorupție a pornit un dosar penal pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu de către factorii de decizie ai MAI, în care șeful IGP figurează ca parte vătămată. Elena Cazacov, primul procuror în dosarul Badenko, actualmente șefă a Procuraturii Anticorupție, a declarat pentru Jurnal.md că acest dosar se află încă în proces de examinare la instituția pe care o conduce.

Întrebat ce interes ar fi putut să aibă ministrul Jizdan pentru a-l înlătura din funcția de șef adjunct al CCTP, Podarilov consideră că la mijloc ar fi fost mai multe motive: „În primul rând, acest domeniu este destul de important pentru a promova imaginea instituției. Iar sub rezultatele frumoase, poți ascunde mai ușor ilegalitățile pe care le faci. În al doilea rând, traficul de persoane este un business foarte profitabil și intră în topul infracțiunilor care aduce venituri mari la nivel mondial, după droguri și armament. E părerea mea pur sibiectivă, dar presupun că acesta le-a fost scopul. Iar PCCOCS a fost la acea vreme bâta politică pentru toate persoanele incomode regimului.”

Menționăm că dosarul traficului de copii germani nu a avut o finalitate. Astăzi, potrivit unor surse, Vladislav Badenko se ascunde în Maroc.

Jizdan: „În spate stau forțe și bani ale unor servicii speciale”

Alexandru Jizdan s-a arătat deranjat de mărturiile lui Iurie Podarilov și s-a dat cu părerea că acest material face parte dintr-o campanie de denigrare contra sa, pusă la cale de serviciile secrete.

„Tot ce se face acum are un singur scop - să ne denigreze pe noi. Și în spate stau forțe și bani ale unor servicii speciale. Pe Podarilov l-am cunoscut ca pe un specialist bun și interesul meu era de a păstra astfel de oameni în domeniu. Îmi pare rău că el se apără prin modalitatea asta, căci din tot ce spune el, nimic factologic nu s-a întâmplat. Acum este foarte comod să-ți alegi o strategie de apărare, atacându-mă pe mine. Sunt catalogat ca omul lui Plahotniuc și gata, devii credibil cu niște imaginații. V-aș recomanda insistent să-l sunați și pe șeful SPIA de atunci și să-l întrebați dacă Podarilov poartă vreo vină și dacă Jizdan controla fiecare operațiune a lor”, a specificat fostul ministru.

Moisei: „Nu știu, nu-mi aduc aminte...”

Pe Vladislav Lavric nu am reușit să-l găsim, iar Ruslan Ghenciu nu a răspuns la apeluriule noastre. În schimb, șeful SPIA de atunci, Vitalie Moisei, a fost foarte reticient la întrebările noastre. El a spus că nu cunoaște detalii despre cazul Podarilov, pentru că nu a fost membru al grupului de urmărire penală pe acest dosar. „Despre probele care au fost declarate nule nu mă pot expune, atâta timp cât prima instanță l-a condamnat”, a adăugat Moisei.

Fostul șef al SPIA a fugit de răspuns și la întrebarea dacă secretariatul instituției trimitea scrisori oficiale în zilele de duminică. „Nu pot să vă spun, nu-mi aduc aminte. Despre scrisoarea expediată duminică la PCCOCS, acum aud de la dvs.”, a punctat Moisei. Acesta ne-a mai spus că nu știe nici dacă Jizdan sau Chitoroagă ar fi avut vreun interes în dosarul Podarilov.

Cavcaliuc: „L-am cunoscut ca pe un bun profesionist”

La rândul său, Gheorghe Cavcaliuc, astăzi fugar în Marea Britanie, ne-a scris pe o rețea de socializare următoarele: „Eu am fost împotriva demisiei dlui Podarilov, pentru că l-am cunoscut ca pe un bun profesionist, fapt pentru care și l-am susținut în anumite funcții anterior. Despre faptul că eu am fost împotriva demiterii dumnealui cunoaște și el, și tot Ministerul de Interne. Alte aspecte întrebați-l pe dl Podarilov”. La alte întrebări ale noastre, Cavcaliuc s-a eschivat să răspundă.

Nicolae Chitoroagă, primul șef al PCCOCS, învinuit astăzi de îmbogățire ilicită, nu a răspuns la apelurile repetate ale Jurnal.md.

Pavel Păduraru

comentarii: