A zecea zi de proteste în Belarus: Opozanta Svetlana Tihanovskaia denunţă un „sistem putred”

Aproximativ 200 de persoane s-au adunat în faţa Centrului de detenţie nr.1 din Minsk pentru a-i transmite „La Mulţi Ani” lui Serghei Tihanovski, soţul Svetlanei Tihanovskaia, care a împlinit marţi 42 de ani şi care din 29 mai este încarcerat pentru acuzaţii de tulburare a ordinii publice. Cu buchete de flori şi baloane, protestatarii au cerut eliberarea lui.

Cunoscut blogger, Tihanovski îşi depusese candidatura pentru alegerile prezidenţiale şi făcea campanie împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, înainte de a fi înlocuit de soţia sa după ce a fost arestat. Aflat în detenţie provizorie, el riscă mulţi ani de închisoare.

Din Lituania, unde s-a refugiat cu copiii lor, Svetlana Tihanovskaia (37 de ani) a denunţat, într-o înregistrare video postată pe YouTube, acuzaţiile puterii împotriva soţului ei ca fiind fabricate în întregime cu scopul de a-l împiedica să participe la campania electorală.

„Toate aceste nedreptăţi flagrante şi arbitrarul ne arată cum funcţionează acest sistem putred, în care o persoană controlează totul”, a spus Tihanovskaia, forţată să plece din ţară după ce timp de mai multe ore a fost supusă intimidărilor şi ameninţărilor de către responsabili ai KGB-ului belarus în sediul Comisiei electorale, unde venise în 10 august să conteste victoria lui Aleksandr Lukaşenko în alegeri.

„O persoană menţine frica în ţară de 26 de ani. O persoană le-a furat belaruşilor alegerea făcută de ei”, a spus Tihanovskaia, fostă profesoară de engleză, în prezent casnică. Ea respinge rezultatele oficiale care l-au dat câştigător pe Aleksandr Lukaşenko cu 80% din voturi şi denunţă fraude masive la urne, reuşind să electrizeze mulţimi de susţinători şi să-şi atragă sprijinul altor opozanţi ai regimului.

După ce a lansat un apel către preşedintele Aleksandr Lukaşenko să plece de la putere, ea s-a declarat pregătită luni „să-şi asume responsabilităţile” acestuia şi să guverneze ţara.

Un „consiliu de coordonare” pentru tranziţia puterii a fost format în acest scop de opoziţie, a cărui primă reuniune urma să aibă loc marţi, potrivit opozantei Maria Kolesnikova. La Minsk s-a anunţat că din acest consiliu va face parte şi Svetlana Aleksievici, laureata premiului Nobel pentru literatură.

După alegeri, manifestaţiile au fost dispersate cu brutalitate în decurs de patru seri consecutiv de către forţele de poliţie, soldându-se cu cel puţin 2 morţi, zeci de răniţi şi peste 6.700 de arestări. Persoanele reţinute au spus că au fost bătute şi torturate, iar fotografii cu plăgile lor au inundat social media.

Opoziţia a organizat duminică o manifestație amplă , cu peste 100.000 de participanţi, şi a lansat un apel la greve, ce a fost urmat de mai multe industrii importante, precum producătorul de potasiu Belaruskali şi emblematica uzină de tractoare (MZKT), unde Lukaşenko a fost huiduit luni de către muncitori, consideraţi până acum baza sa electorală.

O altă manifestaţie a fost organizată marţi în sprijinul Teatrului Academic de Stat din Minsk, al cărui director Pavel Latuşko, de asemenea fost ministru al culturii, a fost destituit pentru că făcuse un apel public la organizarea de noi alegeri şi plecarea lui Aleksandr Lukaşenko.

Lukaşenko, 65 de ani, a respins în mai multe rânduri ideea retragerii sale, declarând din nou luni că nu va transmite niciodată puterea „sub presiune şi la presiunea străzii'. El a decernat marţi peste 300 de medalii reprezentanţilor Ministerului de Interne 'pentru servicii impecabile”.

Situaţia din Belarus urmează să facă obiectul unui summit extraordinar al UE miercuri, când ar putea fi extinse sancţiunile deja decise săptămâna trecută după violenţele forţelor de ordine împotriva manifestanţilor paşnici.

Belarusul a fost marţi pe agenda unei convorbiri telefonice între preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel. Berlinul a cerut Minskului să 'renunţe la violenţe' şi să iniţieze un dialog cu opoziţia. Kremlinul a avertizat la rândul său împotriva 'oricărei tentative de ingerinţă străină', spunând că speră într-o 'normalizare rapidă a situaţiei'