Cele cinci zile critice de la începutul izbucnirii pandemiei care au schimbat lumea

Aceasta este povestea a cinci zile critice la începutul izbucnirii pandemiei care a schimbat o lume întreagă, scrie playtech.ro.

Până la 30 decembrie, mai multe persoane fuseseră internate în spitalele din orașul central Wuhan, după ce se îmbolnăviseră de un fel de pneumonie. Primul caz cunoscut a fost un bărbat în vârstă de 70 de ani care s-a îmbolnăvit la 1 decembrie. Mulți dintre aceștia fuseseră la o piață mare de animale vii, iar medicii începuseră să bănuiască că nu este vorba de pneumonie obișnuită.

Probele din plămânii infectați au fost trimise companiilor de secvențiere genetică pentru a identifica cauza bolii, iar rezultatele preliminare au indicat un nou coronavirus similar cu Sars. Autoritățile locale de sănătate și Centrul pentru Controlul Bolilor din țară (CDC) fuseseră deja sesizate, dar nimic nu fusese spus publicului.

Deși nimeni nu o știa la acea vreme, între 2.300 și 4.000 de persoane erau probabil infectate, conform unui model recent realizat de MOBS Lab de la Universitatea Northeastern din Boston. S-a considerat că focarul își dublează dimensiunea la fiecare câteva zile. Epidemiologii spun că în această parte timpurie a unui focar, fiecare zi și chiar fiecare oră este critică. BBC face cronologia momentelor de la început.

30 decembrie 2019: alertă de virus

Pe 30 decembrie, în jurul orei 16:00, șefului secției de urgențe a Spitalului Central Wuhan i s-au înmânat rezultatele unui test efectuat de laboratorul de secvențiere Capital Bio Medicals din Beijing.

Într-un interviu acordat mai târziu presei de stat chinezești, doctorul a spus că i s-au înmuiat instantaneu genunchii, în momentul în care a văzut rezultatul testului de laborator.

În partea de sus erau cuvintele alarmante: „SARS CORONAVIRUS”. Le-a încercuit în roșu aprins și le-a transmis colegilor acest lucru.

Într-o oră și jumătate, imaginea cu cercul roșu de pe foaie a ajuns la un medic din secția de oftalmologie a spitalului, Li Wenliang. El a împărtășit-o grupului său dintr-o clasă universitară cu sute de oameni, adăugând avertismentul: „Nu difuzați mesajul în afara acestui grup. Puneți familia și cei dragi să ia măsuri de precauție”.

Când Sars s-a răspândit prin sudul Chinei la sfârșitul anului 2002, Beijingul a acoperit focarul, insistând că totul era sub control. Acest lucru a permis virusului să se răspândească în întreaga lume. Răspunsul Beijingului a invocat critici internaționale și – îngrijorător pentru un regim profund preocupat de stabilitate – furie și proteste în China. Între 2002 și 2004, sindromul respirator acut sever (Sars) a infectat mai mult de 8.000 de oameni și a ucis aproape 800.

În următoarele ore, capturile de ecran ale mesajului lui Li s-au răspândit pe scară largă online. În toată China, milioane de oameni au început să vorbească despre Sars online.

Comisia de sănătate din Wuhan era deja conștientă că se întâmplă ceva în spitalele orașului. În acea zi, au sosit oficiali ai Comisiei Naționale de Sănătate din Beijing, iar probele de plămâni au fost trimise la cel puțin cinci laboratoare de stat din Wuhan și Beijing pentru a secvența virusul în paralel.

Acum, pe măsură ce mesajele care sugerează posibila întoarcere a lui Sars au început să zboare în rețelele sociale chineze, Comisia de Sănătate din Wuhan a trimis două ordine către spitale. Le-a însărcinat să raporteze toate cazurile direct Comisiei de Sănătate și le-a spus să nu facă public nimic fără autorizație.

În termen de 12 minute, aceste comenzi au fost divulgate online. S-ar putea să mai fi fost nevoie de câteva zile pentru ca discuțiile online să facă saltul de pe rețelele sociale de limbă chineză în lumea largă, dacă nu ar fi fost eforturile veteranului epidemiolog Marjorie Pollack.

Editorul adjunct al ProMed-mail, o organizație care trimite alerte cu privire la focarele de boală la nivel mondial, a primit un e-mail de la un contact din Taiwan, întrebându-se dacă știe ceva despre conversația online.

În februarie 2003, ProMed a fost primul care a dat vestea lui Sars. Acum, Pollack avea deja-vu. „Reacția mea a fost: avem probleme”, a declarat ea pentru BBC.

Trei ore mai târziu, terminase de scris un anunț de urgență, solicitând mai multe informații despre noul focar. Acesta a fost trimis celor aproximativ 80.000 de abonați ai ProMed.

31 decembrie: Oferte de ajutor

Pe măsură ce a început să se răspândească, profesorul George F Gao, directorul general al Centrului de Control al Bolilor din China (CDC), primea oferte de ajutor din partea contactelor din întreaga lume.

China și-a renovat infrastructura de boli infecțioase după Sars – iar în 2019, Gao promisese că vastul sistem de supraveghere online al Chinei va putea preveni un alt focar ca acesta.

Dar doi oameni de știință care l-au contactat pe Gao spun că șeful CDC nu părea alarmat. „I-am trimis lui George Gao un text foarte lung, oferindu-mă să trimit o echipă și să facă orice pentru a-i sprijini”, a declarat pentru BBC doctorul Peter Daszak, președintele Grupului de Cercetare a Bolilor Infecțioase din New York, EcoHealth Alliance. Dar el spune că tot ce a primit a fost un mesaj scurt care îi urează un An Nou fericit.

Epidemiologul Ian Lipkin de la Universitatea Columbia din New York a încercat, de asemenea, să ajungă la Gao. Tocmai când lua cina festivă de Anul Nou, Gao i-a răspuns din nou. Detaliile pe care Lipkin le dezvăluie despre conversația lor oferă noi informații despre ceea ce oficialii de conducere chinezi au fost pregătiți să spună în acest moment critic.

Ian Lipkin: „El identificase virusul. Era un nou coronavirus. Și nu era foarte transmisibil. Acest lucru nu a rezonat cu adevărat pentru că am auzit că mulți, mulți oameni au fost infectați. Nu cred că a fost duplicitar, cred că a greșit pur și simplu.”

Lipkin spune că crede că Gao ar fi trebuit să lanseze rezultatele pe care le obținuseră deja. Gao, care a refuzat solicitările BBC pentru un interviu, a declarat presei de stat că rezultatele au fost lansate cât mai curând posibil și că el nu a spus niciodată public că nu a existat nicio transmitere de la om la om.

În acea zi, Comisia de Sănătate din Wuhan a emis un comunicat de presă care preciza că au fost identificate 27 de cazuri de pneumonie virală, dar că nu există dovezi clare ale transmiterii de la om la om. Ar mai rămâne 12 zile înainte ca China să împărtășească secvențele genetice cu comunitatea internațională.

Guvernul chinez a refuzat mai multe solicitări de declarații de către BBC. În schimb, autoritățile din China au dat declarații detaliate cu privire la răspunsul lor care afirmă că în lupta împotriva Covid-19 „China a acționat întotdeauna cu deschidere, transparență și responsabilitate și în timp util”.

1 ianuarie 2020: frustrare internațională

Legislația internațională prevede ca noile focare de boli infecțioase de interes global să fie raportate Organizației Mondiale a Sănătății în termen de 24 de ore. Dar, la 1 ianuarie, OMS nu a primit încă o notificare oficială a focarului. În ziua precedentă, oficialii de acolo au văzut postarea și rapoartele ProMed online, așa că au contactat Comisia Națională de Sănătate din China.

„A fost raportabil”, spune profesorul Lawrence Gostin, directorul Centrului de Colaborare al OMS privind dreptul național și global al sănătății de la Universitatea Georgetown din Washington DC și membru al listei de experți a Regulamentelor Internaționale privind Sănătatea. „Eșecul de a raporta în mod clar a constituit o încălcare a Regulamentelor Internaționale de Sănătate”.

Dr. Maria Van Kerkhove, epidemiolog al OMS, care va deveni conducătorul tehnic al agenției Covid-19, s-a alăturat primei conferințe de urgență în toiul nopții, la 1 ianuarie.

Dr. Maria Van Kerkhove: „Am avut presupunerile, inițial, că ar putea fi un nou coronavirus. Pentru noi nu a fost o chestiune dacă transmiterea de la om la om se întâmpla, ci a fost care este amploarea acestuia și unde se întâmplă acest lucru”.

Au trecut două zile până când China a răspuns OMS-ului. Dar ceea ce au dezvăluit a fost vag – că au existat 44 de cazuri de pneumonie virală de cauză necunoscută.

China spune că a comunicat în mod regulat și pe deplin cu OMS începând cu 3 ianuarie. Dar înregistrările întâlnirilor interne ale OMS obținute de agenția de știri Associated Press (AP), dintre care unele au fost împărtășite cu PBS Frontline și BBC, prezintă o imagine diferită, dezvăluind frustrarea pe care o simțeau înalții oficiali ai OMS în săptămâna următoare.

Mike Ryan, directorul programului OMS pentru situații de urgență pentru sănătate: „Că nu au existat dovezi ale transmiterii de la om la om nu este suficient. Trebuie să vedem datele.”

OMS a fost obligată în mod legal să declare informațiile pe care i le-a furnizat China. Deși au suspectat transmiterea de la om la om, OMS nu a reușit să confirme acest lucru timp de încă trei săptămâni.

Dake Kang: „Aceste îngrijorări nu sunt ceva ce a fost difuzat vreodată în mod public. În cele din urmă, impresia pe care a primit-o restul lumii a fost exact ceea ce doreau autoritățile chineze. Că totul era sub control. Desigur, nu era.”

2 ianuarie: reducerea la tăcere a medicilor

Numărul persoanelor infectate cu virus se dublează la fiecare câteva zile și tot mai mulți oameni se prezentau la spitalele din Wuhan.

Dar acum – în loc să le permită medicilor să-și împărtășească preocupările în mod public – mass-media de stat a început o campanie care i-a redus efectiv la tăcere.

Pe 2 ianuarie, China Central Television a difuzat o poveste despre medicii care au răspândit știrile despre un focar cu patru zile mai devreme. Medicii, denumiți „iresponsabili care răspândesc zvonuri” și „utilizatori de internet”, au fost aduși la audieri de către Biroul de Securitate Publică din Wuhan și „au fost tratați în conformitate cu legea”.

Unul dintre medici a fost Li Wenliang, medicul oftalmologic al cărui avertisment devenise viral. A semnat o mărturisire. În februarie, medicul a murit de Covid-19.

Guvernul chinez spune că aceasta nu este o dovadă a faptului că a încercat să suprime știrile despre focar și că medicii ca Li au fost îndemnați să nu răspândească informații neconfirmate.

Dar impactul faptului că au ascuns acest lucru a fost critic. Căci, deși devenea evident pentru medici că exista, de fapt, transmisie de la om la om și că virusul se răspândește rapid, li s-a interzis să spună asta public.

Un lucrător din domeniul sănătății de la spitalul lui Li, Wuhan Central, a declarant că în următoarele câteva zile „au fost atât de mulți oameni care au venit cu așa-zisă pneumonie, că situația a fost scăpat de sub control”. “Am început să intrăm în panică. Dar conducerea spitalului ne-a spus că nu avem voie să vorbim cu nimeni”, a adăugat el.

Guvernul chinez a spus că „este nevoie de un proces științific riguros pentru a determina dacă un nou virus poate fi transmis de la persoană la persoană”. Autoritățile vor continua, din acest punct, timp de încă 18 zile, să mențină teoria conform căreia nu a existat nicio transmisie de la om la om.

3 ianuarie: Memo secret

Laboratoarele din întreaga țară se întreceau pentru a cartografia secvența genetică completă a virusului. Printre aceștia a fost un renumit virolog din Shanghai, profesorul Zhang Yongzhen, care a început secvențierea pe 3 ianuarie.

După ce a lucrat două zile la rând, a obținut o secvență completă. Rezultatele sale au dezvăluit un virus similar cu Sars și, prin urmare, probabil transmisibil. La 5 ianuarie, biroul lui Zhang a scris Comisiei Naționale de Sănătate, recomandând luarea măsurilor de precauție în locurile publice.

Profesorul Edward Holmes, virolog la Universitatea din Sydney și partenerul de cercetare al lui Zhang: „Chiar în acea zi, el lucra pentru a încerca să obțină informațiile cât mai curând posibil, astfel încât restul lumii să poată vedea ce este și astfel să putem pune diagnosticul.”

Dar Zhang nu și-a putut face public concluziile. Pe 3 ianuarie, Comisia Națională de Sănătate a trimis un memorandum secret laboratoarelor care interzicea oamenilor de știință neautorizați să lucreze la testele pe virus și să dezvăluie informații în mod public.

Dake Kang: „Ceea ce a făcut efectiv avizul este că a redus la tăcere oamenii de știință și laboratoarele individuale de la dezvăluirea informațiilor despre acest virus și, posibil, de a permite să anunțe oamenii să se protejeze din timp.”

Niciunul dintre laboratoare nu a venit public cu secvența genetică a virusului. China a continuat să mențină că este vorba de pneumonie virală, fără dovezi clare ale transmiterii de la om la om.

Ar fi trecut șase zile până să anunțe că noul virus este un coronavirus și chiar și atunci nu a împărtășit nicio secvență genetică care să permită altor țări să dezvolte teste și să înceapă să urmărească răspândirea virusului.

Trei zile mai târziu, la 11 ianuarie, Zhang a decis că este timpul să rupă tăcerea. În timp ce urca într-un avion între Beijing și Shanghai, el l-a autorizat pe Holmes să elibereze secvența.

Decizia a venit cu un cost personal – laboratorul său a fost închis a doua zi pentru „revizie tehnică”. A doua zi oamenii de știință de stat au lansat secvențele pe care le-au obținut. Comunitatea științifică internațională a intrat în acțiune și un set de instrumente pentru un test de diagnostic a fost disponibil public până la 13 ianuarie.

În ciuda dovezilor din partea oamenilor de știință și a medicilor, China nu ar confirma existența unei transmisii de la om la 20 ianuarie.

La începutul oricărui focar emergent de boală, spune expertul în drepturi ale sănătății Lawrence Gostin, este întotdeauna haotic. „Întotdeauna va fi foarte dificil să controlăm acest virus, încă din prima zi. Dar, până când am știut (comunitatea internațională), era transmisibil de la om la om și se răspândea deja foarte rapid”.

Așa cum spune Wang Linfa, virolog al liliecilor la Școala de Medicină Duke-Nus din Singapore, „20 ianuarie este linia de separare – înainte de aceasta chinezii ar fi putut gestiona mult mai bine. După aceea, restul lumii ar fi trebui să fie într-adevăr în alertă și să ia măsuri din timp”.