image
Sursa foto: Jurnal.md/Nadejda Roșcovanu

Procuratura Anticorupție a contestat mandatul de arest la domiciliu aplicat în privința lui Dodon

Procurorii anticorupție au contestat cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 mai prin care s-a dispus plasarea în arest la domiciliu pe un termen de 30 zile, a ex-președintelui Igor Dodon.

Amintim că Igor Dodon este învinuit pe patru capete de acuzare: coruperea pasivă (art.324 alin.(3) din Codul penal), organizarea, dirijarea și acceptarea cu bună-știință a finanțării partidului politic de către un grup criminal organizat (art.181/2 alin.(5) din Codul penal), trădare de patrie (art.337) și îmbogățire ilicită (art.330/2 din Codul penal).

Prin recursul înaintat, procurorii anticorupție solicită aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 de zile, cu executarea acesteia în Penitenciarul nr.13 din Chișinău.

​Procurorii și-au motivat recursul prin netemeinicia deciziei instanței de judecată.

Or, la eliberarea mandatului de arestare la domiciliu, însăși instanța a constatat existența bănuielii rezonabile de comitere de către persoana învinuită a infracțiunilor imputate și prezența riscurilor eschivării de la organul de urmărire, riscul împiedicării bunei desfășurări a urmăririi penale și riscul provocării dezordinilor publice.

Potrivit procurorilor, argumentul invocat de către instanța de judecată, precum că, „arestul la domiciliu poate pozitiv să influențeze mersul urmăririi penale, cât și procesul de obținere a probelor asupra cazului”, nu ține, dat fiind faptul că, procurorii au prezentat în ședința de judecată suficiente probe care confirmă că, învinuitul are deplasări frecvente peste hotarele țării. Mai mult ca atât, însăși învinuitul a confirmat că avea planificată o deplasare în Federația Rusă, deținând de asemenea și pașaport diplomatic.

Concomitent, procurorii consideră că, judecătorul la emiterea deciziei nu a ținut cont de caracterul complex al cazului infracțional investigat și în mod special de legătura cu anumite personaje, lista care i-a fost adusă la cunoștință învinuitului în ședința de judecată. Prin urmare, există toate premisele că, acesta va întreprinde acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului, prin dirijarea lor și orientarea la modul în care urmează să își formuleze declarațiile.

Astfel, procurorii consideră că, măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu aplicată ex-președintelui și restricțiile stabilite de judecătorul de instrucție nu sunt capabile de a asigura izolarea învinuitului și excluderea posibilității acestuia de a intra în contact cu anumite persoane implicate în cadrul acestei cauze penale.

Mai mult ca atât, instanța de judecată evident nu a aplicat toate restricțiile impuse de norma procesual penală, astfel nefiind limitate convorbirile telefonice, recepționarea și expedierea trimiterilor poștale și utilizării altor mijloace de comunicare.

La fel, procurorii consideră nemotivat argumentul instanței precum că, învinuitul anterior nu a fost în conflict cu legea. Or, acest argument este nejustificat și contravine probelor prezentate de către procurori, care confirmă faptul că, anterior pornirii acestei cauze penale, persoana vizată este urmărită penal deja într-o altă cauză penală, aflată la acest moment în gestiunea Procuraturii Generale.

Procurorii mai atrag atenția că argumentul precum că, învinuitul are legătură durabilă cu statul este unul arbitrar or, probele prezentate de către procurori, indică asupra unor legături stabile și constante cu Federația Rusă, învinuitul fiind președintele unei asociații obștești, având finanțare exclusiv din Federația Rusă, iar co-fondator al asociației respective este o organizație rusească.

Mai mult ca atât, deținerea de funcții publice înalte la care face trimitere instanța de judecată nu pot constitui în sine temei de apreciere a necesității alegerii unei măsuri preventive mai puțin aspre.

În concluzie, procurorii consideră că, instanța de judecată și-a motivat decizia în contradicție cu probele prezentate de către procurori, bazându-se pe afirmații subiective ale apărării, care nu au fost probate nici într-un fel și solicită aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe numele lui Igor Dodon.

PA informează că, ședința de judecată la Curtea de Apel Chișinău, unde se va examina recursul procurorilor, va avea loc la data de 31 mai 2022, începând cu ora 13.00.

comentarii: