image
Sursa foto: jurnal.md

Averea fabuloasă a judecătoarei Chișca-Doneva, „celebră” pentru prejudicierea statului în cazurile „Gemenii” și „Național”

Venituri bănești de peste 1,6 milioane de lei timp de un an, cinci terenuri, două case de locuit, două automobile și mai multe conturi bancare grase. Vorbim despre averea unuia dintre cei mai controversați judecători din Republica Moldova - Tamara Chișca-Doneva, care, pe lângă multiplele venituri și bunuri deținute, primește lunar pensie de 71.000 de lei de la CNAS.

Sursele Jurnal ne-au informat că judecătoarea deține o adevărată moșie lângă satul Ratuș, raionul Criuleni. Pe moșia acesteia se întind mai multe terenuri, construcții și un iaz pe malul căruia sunt mai multe căsuțe pentru pescuit și odihnă.

jurnal.md

Potrivit declarației de avere pentru anul 2021, aceasta a obținut salariu de la Curtea Supremă de Justiție - 502.057 mii de lei, de la Serviciul Vamal - 96.557 de lei și de la Biroul Vamal Centru - 127.820 de lei.

Cel mai mare venit i l-a adus pensia de la CNAS, în sumă de 853.064 de lei. A mai avut venituri de 12.400 de lei din darea în arendă a terenurilor, 1200 de lei alocații pentru distincție de stat, 19.857 de lei de la Serviciul Vamal pentru compensarea cheltuielilor de transport, de la USM a primit 3182 de lei, plus dobândă din depuneri bancare, de 3665 de lei și 165 de euro.

În total, în anul 2021, Tamara Chișca-Doneva a avut venituri de peste 1,6 milioane de lei.

La bunuri imobile, aceasta a declarat 5 terenuri, două case de locuit, una de 50 de m.p. și una de 145 de m.p. și un imobil de 17 m.p.

Aceasta mai declară două mașini - un Audi de 283.029 de lei și o Dacia Duster de 130.000 de lei.

În declarația de avere mai sunt indicate 6 conturi bancare pe care deține, în total, 93.845 de lei și 44.453 de euro.

Judecătoarea mai indică în declarația de avere că deține 1568 de acțiuni la SA „Telecominvest”, valoarea indicată a bunului fiind 1 leu.

Tamara Chișca-Doneva este unul din judecătorii care se face vinovat de condamnarea în 2020 a Republicii Moldova în dosarul „Gemenii”, în urma căruia Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri de 70 de milioane de lei reclamanților.

„Dosarul se referă la admiterea abuzivă a unei revizuiri cu 15 ani în urmă. Interesant în acest dosar este că statul trebuie să plătească milioane de euro pentru litigiile dintre privați. El nu ar fi plătit nimic dacă judecătorii nu ar fi dat-o cu hoiștea în gard. Apropo, admiterea revizuirii a avut loc după ce CEDO a început să condamne Moldova pentru casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile. Nu cred că judecătorii nu îşi dădeau seama ce au făcut! Interesant este dacă cineva va răspunde material pentru acest prejudiciu”, comentase atunci preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea.

La un an după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Moldova din cauza magistratei Chișca-Doneva, aceasta este numită vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, președintă al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, pentru o perioada de patru ani. A fost numită prin votul deputaților din Partidul Socialiștilor, cei din fracțiunea Șor și cei de la „Pentru Moldova”. Desemnarea acesteia s-a lăsat cu scandal în Parlament, opoziția spunând că este vorba despre un târg politic.

La scurt timp, aceasta a fost numită chiar șefă la CSJ, funcție din care a fost suspendată jumătate de an mai târziu, dar și-a păstrat fotoliul de vicepreședinte.

O altă lovitură dată de Chișca-Doneva statului a fost legată de privatizarea hotelului Național. Hotelul a fost pierdut de stat în 2007, în urma unei scheme în spatele căreia stătea Vladimir Plahotniuc. Pe atunci, Ministerul Economiei, condus în acea perioadă de Igor Dodon, a privatizat cu 2 milioane de dolari hotelul care era estimat la 25 de milioane de dolari. Plus, angajamentul unei companii offshore de a mai investi peste 30 de milioane de dolari. Până la urmă, nu s-a investit nimic, hotelul fiind și astăzi în paragină. De-a lungul timpului, hotelul a mai fost purtat prin tranzacții, fiind vândut de Plahotniuc lui Platon în 2011, de Platon lui Șor în 2014, ca într-un final să ajungă, prin intermediari, în posesia lui Vladimir Andronachi. În toată această perioadă, statul s-a judecată cu multitudinea de proprietari ai hotelului, încercând să reîntoarcă bunul în proprietatea sa. În iunie 2021, un complet de judecători de la CSJ, în frunte cu Tamara Chișca-Doneva, decide să dea dreptate raiderilor care au preluat bunul și l-au adus la paragină.

Noutăţile partenerilor

comentarii: