Potrivit autorilor sesizărilor, deputați de la Grupul Pro-Moldova, PAS și Platforma DA, au fost încălcate procedurile și etapele ce țin de inițierea și aprobarea unui tratat internațional, fiind astfel sfidată Constituția.

Totodată, în opinia acestora, acordul de împrumut conține prevederi care nu corespund intereselor naționale și economice ale RM, atentează la suveranitatea și securitatea economică a statului.

„Acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorie de stat. Suntem singura țară din lume căreia Rusia i-a impus o astfel de condiție. Este un tratat internațional și astăzi aici au recunoscut toți chiar dacă s-au eschivat de asta, Creditul respectiv va face ca datoria față de Federația Rusă să crească fără ca Republica Moldova să beneficieze de aceasta ”, a menționat Sergiu Litvinenco.

„Aceste prevederi din acord depășesc normele constituționale și s-a demonstrat de nenumărate ori că nu s-a respectat procedura de negociere și semnare” a declarat Sergiu Sârbu.

Și Dinu Plângău a venit cu o notă finală în care reiterează că „Guvernul a comis o serie de încălcări începând de la etapa negocierilor și finalizând cu avizul din partea Ministerului Justiției. Nu am văzut nici până în prezent o notă informativă din partea Guvernului care să conțină consecințele pe care le va avea acest credit pentru Republica Moldova”, spune Plângău.

„Faptul că vin tancurile rusești l-am înțeles din discursul dvs. Și povestea drobului de sare, dar RM este un stat suveran. Vorbim de un tratat între două state cum putem noi să spunem că acesta este o renunțare la suveranitate? Trebuie să credem poveștii drobului de sare ca să facem acest lucru”, a comentat ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi.

La fel și reprezentantul Ministerului Finanțelor a dat asigurări că împrmutul este unul avantajos, iar riscurile vehiculate de opoziție nu sunt argumentate.

„Suma nu poate fi mai mare de 2,2 milioane de euro, dacă RM va respecta graficul. Unicul aspect care rezultă din punctul 7.2, Rusia ar putea consolida această sumă și să solicite întoarcere sumei mai rapid”, a declarat acesta.

„Care este următorul pas dacă apare un litigiu, iar părțile nu reușesc să rezolve pe cale amiabilă?”, l-a întrebat președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, pe reprezentantul Ministerului Finanțelor. „În cazul unui eventual litigiu, prin care să stabilească istanța competentă”, a răspuns acesta.

Reprezentantul Ministerului Finanțelor a fost întrebat și care este beneficiul pentru Republica Moldova prevederea cu privire la datoriile private ale companiilor moldovenești. „Prevederea dată nu are beneficii pentru RM, dar are însuși acordul are”, a spus el.

„Din explicațiile pe care le oferiți reiese că este o prevedere care nu are cum să fie aplicată în practică. De ce Ministerul Finanțelor nu a propus Rusiei această prevedere?”, a intervenit Sergiu Litvinenco.

„Ea poate să fie aplicată, dar în opinia mea e puțin probabil că va fi aplicată. Noi am dat o claritate și am securizat această prevdere. Din acest considerent nu am propus”, a fost răspunsul reprezentantului de la Ministerul Finanțelor.

Precizăm că judecătorul constituțional Eduard Ababei și-a anunțat abținerea de la examinarea sesizărilor cu privire la creditul rusesc. Acesta și-a motivat decizia prin faptul că e cumnat cu vicepremierul Serghei Pușcuța, ministru al Finanțelor. Or, Ministerul Finanțelor este una dintre instituțiile responsabile de negocierea Acordului de împrumut de stat cu Federația Rusă.