image
Sursa foto: jurnal.md

Taușanji, unul dintre creatorii UTA Gagauz-Yeri: „Găgăuzii sunt pro-ruși din cauza nivelului scăzut de educație” // INTERVIU

Înainte de a începe acest interviu, Constantin Taușanji și-a cerut scuze că nu cunoaște limba română, subliniind că este născut și și-a făcut studiile în Ucraina. Menționăm că interlocutorul nostru este unul dintre semnatarii Declarației de Independență a R. Moldova, dar și unul dintre autorii proiectului de lege privind statutul autonomiei găgăuze. Este doctor în economie și cofondator al Universității de Stat din Comrat. A fost de trei ori primar al acestui oraș, fiind demis din funcție ilegal în 2004, printr-o simplă decizie a Adunării Populare a autonomiei. Hărțuit de regimul Voronin, în 2008 Taușanji și-a retras în semn de protest semnătura de pe Declarația de Independență și a renunțat la medalia „Meritul Civic”. În interviul de mai jos, el face o retrospectivă a situației din raioanele populate de găgăuzi și explică simpatia acestora față de Rusia.

- Fiind născut în Ucraina, ce părere aveți despre războiul din această țară?

- Am o atitudine plină de revoltă. Cred că orice om normal condamnă invazia trupelor ruse în Ucraina, care este o încălcare a tuturor normelor elementare ale dreptului internațional. Cei de la Kremlin, care au pornit acest război, sunt bolnavi psihic. Vă dați seama cât e de amoral și criminal un război pe viață și pe moarte între două țări ortodoxe? Or, niciun om teafăr la cap nu poate lua astfel de decizii. Să fi fost Rusia atacată, am înțelege că se apără, ca în al Dolea Război Mondial. Însă dezmățul actual din Ucraina amintește de cel din Afganistan. Acolo au murit 26 de mii de băieți și cine și-a cerut scuze pentru moartea lor? Chipurile, au căzut la datorie, dar cui erau ei datori într-o țară străină?

„Când văd monumentul lui Lenin la Comrat, iar peste drum biserica, îmi pun mâinile în cap”

- Nu vă acuză nimeni în Găgăuzia că gândiți în așa fel?

- Aici este foarte greu să adopți o poziție corectă și obiectică, când în jur e atâta isterie. Îmi dau seama ce va urma după acest interviu. Dar lasă-i să țipe la mine cât vor, eu nu pot nega adevărul că Rusia a invadat Ucraina. Dacă la Moscova oamenii tac de frică, de ce să tăcem și noi? Eu mult timp am tăcut și i-am analizat pe găgăuzii noștri, pentru a rămâne stupefiat de psihologia lor. La ultimele mitinguri de la Comrat contra majorării prețurilor, așteptam să fie adoptată și o rezoluție prin care să fie condamnat războiul, dar nimeni nu a reacționat. Plec deseori acasă, în Ucraina, și găgăuzii de acolo gândesc cu totul altfel. Îi întreb ce s-a întâmplat cu orașul pro-rus Odesa. Și ei îmi răspund: „A fost pro-rus, dar după ce am văzut ce se întâmplă la Mariupol, cum rușii ne ucid și bomardează casele oamenilor, ne-am schimbat părerea”. Chiar trebuie să ne bombardeze cineva de peste drum, ca să înțelegem că războiul este moarte?

- De ce găgăuzii din R. Moldova susțin în continuare Rusia?

- Acest fenomen depinde de nivelul de educație. Sunt doctor în științe, am învățat la Odesa și cunosc bine lucrările lui Lenin. Și când îi văd monumentul la Comrat, iar peste drum biserica, îmi pun mâinile în cap, pentru că anume Lenin a spus că religia e opiu pentru popor. Este ceva ce depinde de mentalitate și de inteligența fiecăruia. Prin aceasta ne și deosebim de țările baltice, unde educația este mai înaltă și unde au fost condamnate atât deportările, cât și foametea organizată, iar acum toți unanim sunt de partea Ucrainei.

„Nu avem știință și cei neinstruiți înghit propaganda cu nemiluita”

- Dle Taușanji, dar de ce găgăuzii de la noi au puțină carte, după cum spuneți?

- În calitate de cercetător, caut și eu răspuns la această întrebare. Pe vremuri, la Odesa, cei mai mulți orășeni cu studii superioare erau evreii, apoi urmau rușii, bulgarii și ucrainenii, iar noi, găgăuzii, eram pe ultimul loc. La începutul anilor ’90, am făcut o astfel de cercetare și în Moldova și am ajuns aproape la același rezultat: evreii erau primii, moldovenii se aflau pe penultimul loc, cu 14 oameni la o mie, iar ultimii erau găgăuzii – cu numai 7 oameni la o mie. Mă gândesc că poate găgăuzii au un nivel mai scăzut de educație din cauza barierei lingvistice. Bugarilor le este mai ușor, fiindcă limba lor e mai apropiată de cea slavă, pe când noi, din cauza limbii noastre, suntem admiși mai greu la instituțiile de învățământ. Iată de ce am fondat, împreună cu disidentul sovietic Leonid Dobrov și cu ajutorul altor oameni de bună credință, o universitate la Comrat. Cel puțin tinerii acum gândesc altfel.

Îi mulțumesc președintelui Snegur că ne-a susținut atunci, pentru că Mătcaș, ministrul Educației, era împotrivă. De fapt, Snegur a fost cel mai bun președinte al R. Moldova. Aici, la sud, când veneau tot felul de provocatori și era gata să izbucnească un mare război, anume cu Snegur am hotărât toate problemele. Țin minte că un general rus ne îndemna să nu ne temem de moldoveni, căci rușii ne vor da arme. Atunci eu am luat microfonul și am spus că nu avem nevoie de sfaturile Rusiei, nici de cele ale Occidentului, că ne vom descurca singuri.

O altă problemă este faptul că nu avem știință. Le-am spus de multe ori la ai noștri că trebuie să luăm știința de la turci, altfel nimic nu se va schimba. În atare condiții, găgăuzii sunt pro-ruși ca urmare a propagandei, pe care cei neinstruiți o înghit cu nemiluita. La televiziunea prin cablu de la noi, toate canalele sunt rusești, avem numai câteva moldovenești și încă unul belarus. Și, dacă în fiecare zi, 24 de ore, ascultăm numai propaganda lui Soloviov și a aliaților Kremlinului, ajungem la ceea ce avem. Mai mult, recent, Serghei Lavrov a declarat că „noi nu-i vom părăsi pe găgăuzi”. Unii s-au lăsat influențați, bucurându-se că ministrul de externe rus e de partea noastră... Dar noi nu i-am cerut ajutorul, cine l-a rugat să spună așa ceva? Dacă vrei să ne ajuți, stimată Rusie, dă-ne gaz mai ieftin. Să ne imaginăm ce-ar fi, dacă autonomia găgăuză s-ar afla în componența Rusiei, alături de Bureatia, Kalmîkia sau Daghestan. Ne-ar trimite și pe noi să fim carne de tun la război. Orice om cu carte înțelege acest pericol.

- Cum poate fi schimbată această mentalitate a găgăuzilor?

- Ar fi cazul să avem câteva canale TV moldovenești în limba rusă. Deschideți internetul și uitați-vă ce face astăzi Ucraina. Ei transmit mai mult în rusă, nu în ucraineană, pentru ca și Rusia, și toată lumea să știe ce se întâmplă la ei.

„Oamenii nu mai cred în nimeni, ideologie nu mai există și voturile se cumpără în schimbul mâncării”

- Cât sunt de adevărate știrile că, la ora actuală, Comratul ar putea propune alipirea autonomiei la Rusia și recunoașterea referendumurilor false din Ucraina?

- Asta e cea mai adevărată prostie. Dacă există susținători ai acestei idei, ei nu se evidențiază, nici la mitinguri nu apar. Mă bucur că și organizatorii protestelor devin mai mult pro-găgăuzi decât pro-ruși, după ce le-am făcut observație că acțiunile de stradă trebuie să se desfășoare în apărarea Găgăuziei, nu a Rusiei. Eu am altă idee, dacă vreți. Propun să ne unim cu Australia, deoarece acolo există canguri frumoși și e cald afară.

- Totuși presa de la Chișinău scrie că protestele de la Comrat ar fi organizare de Victor Petrov, un aprig susținător al anexării autonomiei de către Rusia.

- Acesta a venit cu bani de la Chișinău și deocamdată nu are nicio susținere. A apărut, a devenit deputat și a vrut să fie președinte al Adunării Populare... Să vă spun ceva interesant. După ultimele parlamentare, i-am întrebat pe mai mulți oameni de ce l-au votat pe Șor, dacă el este un hoț. „Nu-l atingeți, mi s-a reproșat, că el ne dă nouă, pensionarilor, sacoșe cu pâine și alte bunuri”. Astfel, funcția de bașcan va fi câștigată de cei cu bani - cumperi două kilograme de hrișcă și ai un vot. Astăzi oamenii nu mai cred în nimeni, ideologie nu mai există și voturile se cumpără în schimbul mâncării. Mi-e rușine și de Adunarea Populară, unde nimeni nu generează idei și toți numai se ceartă. E vorba de mercantilism, când omul vrea să câștige doar pentru el și se face deputat doar pentru a-și întări întreprinderea pe care o deține. Patriotismul anilor ‘90 a dispărut.

„Turcii ne sunt alături în cele mai grele momente, dar de la Rusia n-am primit absolut nimic”

- Prietenia Irinei Vlah și cu Rusia, și cu Turcia, cum să o înțelegem?

- La noi, oricine ai fi, dacă vrei să fii bașcan, trebuie neapărat să spui că ești cu Rusia, de altfel nu vei avea voturi. Nu v-ați întrebat de ce Vlah a recunoscut că limba de stat este română, iar găgăuzilor tot ea le spune că limba e moldovenească? Cât privește relațiile cu Turcia, succesele ei constau în colaborarea pe care a reușit să o pornească cu Erdogan. Astăzi turcii ne construiesc un stadion la Comrat, după ce ne-au ridicat și un spital și multe altele încă de pe timpul lui Demirel. Ei sunt frații noștri, noi vorbim aceeași limbă și ne sunt alături în cele mai grele momente. De la Rusia, în schimb, n-am primit nimic, absolut nimic. Cu toate acestea, dacă găgăuzii ar trebui să-și dea votul pentru Putin sau Erdogan, liderul de la Kremlin ar câștiga detașat, din cauza propagandei. Când auzi aceeași minciună de zece ori pe zi, o percepi ca pe un adevăr.

- Unele voci afirmă că autonomia ar intenționa să ceară de la Rusia gaz mai ieftin. Este adevărat?

- Demult se vorbește că ar trebui să plecăm și să ne rugăm: tovarășă Moscova, dă-ne gaz la fel de ieftin ca în Transnistria, pentru că suntem cu tine. Cred că ar fi o rușine și o pierdere de timp. Pot să plece, dar nu vor obține nimic.

„Congresul deputaților găgăuzi a fost amânat la recomandarea diplomației turcești”

- Cu ce scop s-a pus la cale organizarea Congresului extraordinar al deputaților găgăuzi, preconizat pentru 2 octombrie, și de ce acum câteva zile acest eveniment a fost amânat?

- Luni, a avut loc o masă rotundă, unde am întrebat și eu la ce bun se organizează congresul. Dacă în anii ’90, astfel de întruniri erau necesare, pentru a elabora unle concepții privind statutul de autonomie, acum cine are nevoie de ele? Știți ce stă la mijloc? În Adunarea Populară se duce o luptă pentru putere, pentru funcția de bașcan, și fiecare vrea să iasă în evidență. Totuși când ai aproape un război, să faci congrese în rezoluția cărora să nu condamni acest război este de-a dreptul stupid. La aceeași masă rotundă, colegul meu Leonid Dobrov s-a expus foarte critic față de mitingurile la care se scandează: „Rosia! Rosia!”, de parcă am fi la un meci de fotbal. În cele din urmă, din câte am înțeles, congresul a fost amânat la recomandarea diplomației turcești.

- Cine anume se pregătea să organizeze congresul?

- În mare parte, este vorba de Ivan Burgudji, avem noi un astfel de activist cu care nu ne înțelegem de 30 de ani. Am impresia că este un provocator. Se știe că el a avut unele dosare, inclusiv cu niște armament, și că a menținut întotdeauna legături strânse cu Tiraspolul. Nu este oponentul, ci neprietenul nostru. Nu este o persoană importantă, căci nu se bucură de susținerea oamenilor. Nici măcar deputat nu a fost ales. Or, la un congres organizat de el, nu se poate întâmpla nimic constructiv.

„Nimeni dintre bașcanii noștri nu trăiesc în Găgăuzia, ei vin aici să facă bani”

- Burgudji se vrea bașcan sau va susține pe cineva dintre candidați?

- Niciodată nu va fi el bașcan. Pentru această funcție, vin aici tot felul de personaje de la Chișinău, cu speranța de a face bani. Bașcanii noștri nu vor să fie alături de popor, nimeni dintre ei nu trăiește în Găgăuzia. Imediat cum li se încheie mandatul, dispar de aici. Formuzal a plecat în Germania cu bani mulți, dar se vede că i s-au terminat și se întoarce. Și Irina Vlah e din Chișinău. Va candida și Vadim Ceban (șeful „Moldovagaz” – n.r.), și Stoianoglo, care l-a eliberat pe Platon și nu a făcut nimic pentru a găsi miliardul furat. Însă noi avem nevoie de cineva de pe loc, de un om din popor. Nu mă refer la Burgudji, care nu are nici pic de autoritate.

Cei mai buni bașcani au fost Stepan Topal și Dmitri Croitor, actualul ambasador la Ankara, un om integru și un bun economist. Astfel de oameni ne lipsesc, pentru că economia R. Moldova nu este controlată efectiv. Atunci când nu poți lucra, tu aduni foartă multă lume în jurul tău și faci un fel de colhoz, cum au fost până acum guvernările de la Chișinău. Eu am comparat numărul funcționarilor din Moldova și Letonia, două state cu aproape același număr al populație. La ei, în toată țara, lucrează 21 de mii de persoane, iar la noi - 215 mii, adică de zece ori mai mult. Numai în Găgăuzia avem 7200 de funcționari - o armată întreagă. În 2004, la o masă rotundă la Chișinău, în prezența premierului Tarlev și a unor experți internaționali, am prezentat un concept de diminuiare a aparatului de conducere cu 80 la sută. Și toți au votat pro, în afară de viceministrul Valeriu Lazăr. L-am întrebat atunci pe premier cum e posibil așa ceva, dacă 60% din econimia noastră este ascunsă, ceea ce este o tragedie. Tarlev nu a știut ce să-mi răspundă.

„Ne cresc prețurile la pâine, după ce Dodon a început să ne exporte grâul”

- Care este problema economică cea mai stingentă cu care se confruntă în prezent autonomia găgăuză?

- Problema cea mare a început după ce Dodon a început să ne exporte grâul, prin Giurgiulești, iar apoi în această afacere s-au implicat și unii demnitarii de aici. Lucrând prin intermediari, fostul președinte reușea în același timp să mintă găgăuzii, care îl votau cu ochii închiși. E mare păcat, căci din acest grâu furat am putea produce foarte multă materie primă, dar fără el ne cresc prețurile chiar și la pâine. Unde s-a mai văzut să ai grâul tău și pâine scumpă? La noi producere nu mai există, au fost închise aprope toate întreprinderile. Când intri în magazin, nu găsești produse găgăuze, dar și cele moldovenești sunt puține. În anii trecuți, am propus Comratului și Chișinăului să facem în Găgăuzia un experiment regional de creștere economică. Din păcate, n-am fost auzit.

- Sunt găgăuzii discriminați, în comparație cu locuitorii altor raioane?

- Nici pe aproape. Când s-au adunat aici tot felul de organizații internaționale și au ținut o conferință despre discriminarea găgăuzior, eu le-am spus că singura problemă pentru toată Moldova este corupția. Fără stârpirea acestui fenomen, nici stat de drept, nici economie nu vom avea. Prin urmare, să nu ne plângem discriminare. Gagauzia are un buget de aproape 1 mlrd de lei, dintre care jumătate îl primim de la Chișinău. În aceste condiții, pentru bașcan e foarte ușor să lucreze.

„Voronin le spunea europenilor că aș fi pus la cale o lovitură de stat”

- Dle Taușanji, de ce, în 2008, v-ați retras semnătura de sub Declarația de Independență a R. Moldova?

- În 1991, am procedat corect, când l-am crezut pe Snegur și am semnat Declarația. Dar în 2004, după ce a venit la putere Voronin și am fost demis din funcția de primar de Comrat în mod ilegal, și m-am trezit cu dosare penale pornite cu o data din urmă, când am văzut cum Voronin îi ignora pe reprezentanții OSCE, care-i atrăgeau atenția că încalcă legea în raport cu mine, când toate încercările de a mă apăra prin judecată au eșuat, am înțeles că Moldova nu mai are nevoie de mine și este cazul să-mi șterg urmele din istoria sa. Nu veți găsi în toată Europa un primar care să fie demis fără să depună cerere, fără plebiscit sau fără ca judecata să-i constate vina. Pur și simplu, eu eram anticomunist și, după ce am scos din magazine aparatele de casă și control și am introdus patentele pentru a ușura viața oamenilor, lumea a ieșit în stradă în susținerea mea, iar Voronin i-a spus bașcanului Tabunșcic să convoace Adunarea Populară și să mă demită. Pe Tabunșcic l-a supărat rău insistența protestatarilor pe lângă deputații locali, care n-au avut altă ieșire decât să accepte propunerile mele. Mai târziu am aflat că Voronin le spunea europenilor că aș fi pus la cale o lovitură de stat. Doi ani am umblat prin judecăți, dar, din păcate, nu mi s-a făcut dreptate.

comentarii: