Generalul a invocat tragicul eveniment în contextul declarațiilor reprezentanților socialiștilor, în frunte cu președintele Igor Dodon, ministrul de Externe, Aureliu Ciocoi, deputatul Vlad Batrâncea și alții care susțin că rușii au intervenit atunci ca „să oprească vărsările de sânge”.

„Am discutat cu generalii Anton Gămurari, Victor Catan. Suntem profund indignați de comportamentul celor care vorbesc prin gura lui Ciocoi. Nu se poate în așa hal să-ți ștergi ciubotele de chirză de cei care s-au consacrat”, a menționat Troenco.

„Noi nu putem uita când, pe 19 iunie, o coloană de copii, ostași în termen ai Armatei Naționale, au intrat în niște autobuze în or. Bender. Erau în misiuni polițienești, erau fără armament, îmbrăcați sumar. Au fost mișelește împușcați în spate de o unitate militară a Federației Ruse, care aparținea armatei a 14-a. Au fost împușcați ca niște câini peste 100 de ostași. Colegul meu, ex-ministrul Aurel Cibotaru, a filmat acele evenimente. Acești copii nici n-au reușit să înțeleagă ce se petrece, au încercat să se salveze alergând spre clădirile celea cu cinci etaje, care sunt în apropierea unității militare din cetatea Suvorov. Și ca să înțelegeți, au ieșit oameni care trăiau acolo, femei, bătrâni și i-au adăpostit, le-au acordat primul ajutor, i-au ascuns de așa-numiții ai lor”, a spus Troenco.

Oazu Nantoi, prezent la emisiune, a intervenit amintind că Leonid Carasiov, colonel rus, cavaler al ordinului „Ștefan cel Mare”, a sărit să-i apere pe acei tineri în timp ce unitatea sa era împușcată din spate de militarii ruși din cetatea Bender.

„Și acum să spui că a fost un război în care armata a 14-a nu s-a implicat? Dar cum explicăm apariția batalioanelor de tancuri la Cocieri, cu care noi am luptat și unele au rămas pe poziții? Chiar subdiviziunea mea a luat doi prizonieri, ofițeri ai armatei a 14-a, arătați la „Mesager”, cu prezentarea actelor care le demonstra apartenența. Nu trebuie să facem istorie, știință. Sunt fapte și probe penale”, a mai spus Valeriu Troenco.

Generalul a mai declarat că lichidarea a peste 100 de oameni în câteva minute este o crimă de război și contravine tuturor normelor internaționale. Acel caz trebuia cercetat sub aspect penal și prezentat tribunalului militar de la Haga. Atunci acest lucru nu s-a făcut. „Cu regret nu s-au arătat în plină potență juriștii, jurnaliștii, care trebuiau să intervină în acele momente”, a conchis generalul.

Și fostul deputat Alexandru Arseni a confirmat cele relatate de generalul Troenco. „Pe atunci eram președinte al Comisiei pentru drepturile omului a Prezidiului suprem de conducere și eram membru al Consiliului suprem de apărare. Într-adevăr, acel moment tragic, în care au fost uciși peste 100 de oameni, este crimă de război, a fost examinat în componența comisiei, dar după încetarea focului dosarul a fost lăsat. Crimele de război însă nu au termen de prescripție”, a spus Alexandru Arseni.