image
Sursa foto: Jurnal.md

DE CE SUNT ÎNCHISE UNIVERSITĂȚILE? Reforma a pornit acum un deceniu, de sub penița unui profesor moldovean din Danemarca

Criza demografică fără precedent prin care trece astăzi R. Moldova, migrația populației și pierderea interesului tinerilor noștri de a face studii acasă, precum și lipsa gestionării corecte a banilor destinați pentru cercetare de către Academia de Științe (AȘM). De la aceste trei idei a și pornit acum zece ani reforma învățământului superior, care a devenit o necesitate socială, ci nu un moft al actualei guvernări, după cum afirmă oponenții acesteia. În 2020, proiectul a beneficiat și de finanțare din partea Băncii Mondiale.

Jurnal.md a studiat materialele care au stat la baza acestei reforme și prezintă principalele motive care au condus la schimbările care au loc astăzi în sistemul de învățământ autohton.

Până nu demult, R. Moldova avea peste 30 de universități, dintre care aproape 20 erau de stat. La unele dintre acestea, își făceau studiile doar câteva sute de studenți, numărul cărora scădea din an în an. Ministerul Educației căuta de mult timp soluții pentru a reglementa această situație, dar în timp ce nu exista un proiect în această privință, atât rectorii universităților, cât și reprezentanții mediului academic, făceau tot posibilul pentru a nu avea de pierdut în urma unei eventuale reforme.

Proiectul a fost elaborat de către profesorii Țurcan și Bugaian

Lucrurile s-a mișcat din loc în anul 2012, grație intervenției a doi profesori moldoveni: Romeo V. Țurcan de la Universitatea din Aalborg, Danemarca, și Larisa Bugaian, prorector al Universității Tehnice de la Chișinău. Obținând o finanțare de 1,1 milioane de euro din partea UE, cei doi, împreună cu un grup de specialiști din R. Moldova și Europa, au elaborat un proiect privind consolidarea autonomiei universitare în țara noastră (EUniAM). Potrivit profesorului Țurcan, timp de trei ani, autorii au studiat situația din învățământul de la noi, în comparație cu reformele realizate în acest domeniu în Danemarca, Suedia, Lituania și alte state, și au înaintat un șir de propuneri privind modernizarea acestui sector. Aceeași sursă subliniază că documentul a fost propus în 2015 Ministerului Educației, condus de Maia Sandu, dar mai mulți ani a stat în suspans, stârnind numeroase proteste printre persoanele vizate de această reformă.

Proiectul EUniAM propunea mai întâi de toate transferarea celor 15 institute de cercetare ale AȘM către universități, pornind de la ideea că universitățile moderne se ocupă nu doar cu predarea, dar și cu cercetarea, și cu transferul de cunoștințe. Respectiv, autorii recomandau ca fondurile bugetare destinate cercetării să nu mai fie transmise Academiei, care până atunci le împărțea deseori universităților sau institutelor de cercetare în funcție de preferințe, ci unei agenții independente, care să organizeze concursuri de proiecte în această privință.

Institutele de cercetare au fost transmise mai întâi ministerului

În consecință, peste doi ani, în 2017, nou-creatul Centru de Implementare a Reformelor a operat modificări la Codul științei și al inovării și a transmis calitatea de fondator al institutelor de cercetare de la AȘM către Ministerul Educației și Cercetării. Protestele repetate ale academicienilor în legătură cu aceste modificări au trecut pe lângă urechile puterii, proiectul fiind susținut de la bun început și de către Ion Tighineanu, actualul președinte al Academiei. Iar în februarie 2018, Guvernul a fondat Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, care gestionează banii pentru cercetare.

A doua inițiativă a proiectului EUniAM, care de asemenea a provocat mai multe scandaluri la acea vreme, prevedea comasarea instituțiilor de învățământ superior, de la 20 la șase, în condițiile în care numărul studenților era net inferior numărului universităților.

„În 2020, am putea avea 10-15 mii de studenți pe țară, deși, în Europa, la o singură universitate învață același număr de tineri. Atunci nu vom mai avea nici predare, nici cercetare, nici transfer de cunoștințe eficiente și vor scădea drastic șansele angajării tinerilor după absolvire”, declara atunci Romeo V. Țurcan. În acei ani, profesorul ducea deja tratative cu Banca Mondială, care era gata să investească 15 mii de euro în implementarea acestui proiect.

În 2015, după plecarea Maiei Sandu de la conducerea ministerului, viceministrul Ion Șișcanu declara presei că a fost nevoit să părăsească această funcție pentru că a devenit „dușmanul numărul unu al Academiei”, încercând să implementeze reforma EUniAM.

40 de milioane de dolari de la Banca Mondială, pentru reforma universităților

În 2020, autorii proiectului EUniAM au făcut o nouă analiză actualizată a situației din învățământul superior, care a scos încă o dată la iveală gravitatea problemelor existente. Conform documentului, dacă între anii 2007 și 2013, numărul studenților la universitățile moldovenești a scăzut cu 4% pe an, această cifră s-a dublat în anii 2014-2019, depășind 8% pe an și a ajuns la peste 50% în 2020. Astfel, dacă în 2006 la universitățile de stat din R. Moldova au fost admiși peste 106 mii de studenți, în 2019, la universitățile din țară au fost înmatriculați doar 48 de mii de studenți.

În același timp, s-a făcut observată creșterea deficitului de studenți la locurile finanțare de către bugetul de stat, numai în 2019 numărul acestora ajungând la o mie. În afară de migrație, bursele în străinătate și redobândirea cetățeniei române, care permite accesul la educație de înaltă calitate fără taxă în UE, o altă cauză a acestei stări de lucru ar fi și scăderea natalității, au atras atenția autorii studiului.

Tot acum doi ani, R. Moldova a primit un credit de la Banca Mondială, în valoare de 39,4 milioane de dolari SUA, pentru implementarea reformei învățământului superior. Guvernul anunța că, printre beneficiarii proiectului, vor fi 91.000 de studenți din învățământul superior, 4.100 de studenți din colegii pedagogice și 4.400 de cadre didactice din universități și colegii pedagogice publice. Suplimentar, aproximativ 30.000 de solicitanți de locuri de muncă și 5.000 de angajatori vor beneficia de un nou Sistem Informațional al Pieței Muncii, elaborat cu suportul proiectului.

11 universități de stat, plus cea din Taraclia

Comasarea propriu-zisă a universităților și a institutelor de cercetare a început în acest an. Ministrul Educației, Anatolie Topală, a declarat că, după înfăptuirea reformei, în R. Moldova vor activa 11 universități de stat în loc de cele 16 care existau până acum. Iar pe 13 iulie, Executivul a adoptat Hotărârea cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării. Documentul arată că în continuare vor rămâne următoarele instituții de învățământ superior ale statului:

- Universitatea de Stat, care se reorganizează prin fuziunea (absorbția) Academiei de Administrare Publică, Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan”, Institutului de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici”, Institutului de Fizică Aplicată, Institutului de Chimie, Institutului de Ecologie și Geografie, Institutului de Geologie și Seismologie, Institutului de Zoologie, Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie, Institutului de Filologie Română „Bogdan Petricicu Hasdeu”, Institutului de Istorie, Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor și a Grădinei Botanice Naționale „Alexandru Ciubotaru”;

- Universitatea Tehnică se reorganizează prin fuziunea (absorbția) Universității Agrare, Institutului de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu”, Institutului de Energetică, Institutului de Microbiologie și Biotehnologie;

- Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” se reorganizează prin fuziunea (absorbția) Universității de Stat din Tiraspol, Institutului de Științe ale Educației și Institutului de Formare Continuă;

- Academia de Studii Economice se reorganizează prin fuziunea (absorbția) Institutului Național de Cercetări Economice;

- Academia de poliție „Ștefan cel Mare” a MAI va fuiona cu Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport;

- Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și Institutul Patrimoniului Cultural vor fi transmise din subordinea Ministerul Educației și Cercetării către Ministerul Culturii.

- Univesitatea de Medicină și Farmacie „N. Testemițamu”, Academia Militară „Alexandru cel Bun”, cele trei universități regionale din Bălți, Cahul și Comrat, care nu au intrat în procesul de comasare, își vor desfășura activitatea ca și până acum.

Totodată, Universitarea de Stat „Grigorii Țamblac” din Taraclia nu va fi absorbită odată cu celelalte universități și va avea un statut aparte, care va fi stabilit în urma negocirilor Cabinetului de miniștri cu Guvernul de la Sofia, a menționat ministrul Anatolie Topală. Se spune că, în sprijinul acestei instituții, a intervenit însuși Rumen Radev, președintele Bulgariei, care ar fi telefonat-o pe Maia Sandu cu această rugăminte.

„Dorim să concentrăm resursele în același loc și să aducem cercetarea mai aproape de studenți”

Potrivit hotărârii de Guvern, Ministerul Educației și Cercetării va crea Comisii de reorganizare și de transmitere a bunurilor persoanelor juridice absorbite persoanelor juridice absorbante. Personalul salariat din instituțiile publice va fi transferat, cu respectarea prevederilor legislației muncii, la instituțiile publice absorbante. Iar studenții de la instituțiile de învățământ superior absorbite vor fi transferați în cadrul instituțiilor de învățământ superior absorbante, la aceleași programe de studii superioare și cu aceleași taxe destudii, stabilite anterior, până la data de 25 august 2022.

„Principala prevedere a reformei este de a moderniza învățământul superior. Dorim să concentrăm resursele în același loc, orientând mai mulți bani pentru educație și cercetare, dar nu pentru administrare. Al doilea element important este că dorim să aducem cercetarea mai aproape de studenți și cel mai important, vom investi în universități ca ele să poată să fie modernizate”, a declarat ministrul Topală într-o conferință de presă.

Prin urmare, dă asigurări ministrul, în afară de creditul din partea Băncii Mondiale, de finanțarea reformei se va ocupa și statul. Topală a spus că, pentru modernizarea universităților, centrelor de instruire și programelor de studii, Guvernul va aloca 290 de milioane de lei, iar cercetătorii vor primi 23 de milioane, această fiind doar prima tranșă din totalul fondurilor destinate reformei învățământului superior.

„Cel mai mare proiect imobiliar din istoria R. Moldova…”

În viziunea lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice, cea mai mare nedumerire în cadrul reformei învățământului superior stârnește faptul că „această reformă va însemna cel mai mare proiect imobiliar din istoria R. Moldova”.

„Vor apărea, imediat după această comasare, zeci de hectare de terenuri libere, inclusiv în centrul Chișinăului, cu valori de milioane de dolari. Dacă nu va fi făcută o analiză minuțioasă, unde și cum vor fi utilizați acești bani din vânzarea terenurilor și a clădirilor, riscăm să avem dintr-o reformă a învățământului o reformă a sectorului imobiliar din municipiul Chișinău”, consideră Ioniță. El a adăugat că Parlamentul, cel puțin o dată la trei ani, ar trebui să aibă un raport al Curții de Conturi privind starea de lucruri a proprietăților centrelor universitare și a institutelor de cercetare, pentru ca să fie protejat patrimoniul acestor instituții.

La acest fapt a atras atenția și Romeo V. Țurcan, când pregătea proiectul EUniAM.

„Comasarea instituțiilor va lăsa multe imobile libere, pe care statul ar trebui să le vândă, iar banii să-i împartă universităților existente”, menționa profesorul.

La rândul său, ministrul Topală a dat asigurări că nu vor fi comise încălcări în această privință. „Toate proprietățile universităților absorbite trec în gestiunea instituției care absoarbe universitatea și vor fi utilizate în continuare în procesele de predare și cercetare”, a declarat ministrul.

Exemplul danez

Autorii proiectului EUniAM s-au condus și după exemplul reformei învățământului superior din Danemarca – o țară cu o populație de peste 5,6 milioane de oameni. Acolo, în ianuarie 2006, ministrul învățământului superior a expediat scrisori către 11 universități și 15 institute de cercetare, solicitându-le să examineze posibilitatea de fuzionare. Consiliile rectorilor, precum și reprezentanții academici ai universităților au luat parte la procesul de discuții, care a avut loc fără negociatori externi. Universităților li s-au acordat 12 luni pentru a fuziona, după care ministerul urma să intervină pentru a finaliza procesul. Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece fuziunea a fost finalizată la timp și în mod voluntar. În consecință au fost formate opt universități din 11, iar 13 institute de cercetare din 15 s-au alăturat universităților.

Romeo V. Țurcan s-a născut pe 24 aprilie 1970, în orașul Drochia. Este licențiat în inginerie mecanică la Academia Militară de Inginerie a Forțelor Aeriene din Riga, Letonia, și în filologie la Departamentul de Studii Postuniversitare a Universității de Stat din Moldova. În 2000, a primit masteratul în marketing internațional la Departamentul de Marketing al Universității Strathclyde din Glasgow, Marea Britanie, iar în 2006 și-a luat doctoratul în antreprenoriat internațional de la Hunter Center for Entrepreneurship din cadrul aceleeași instituții. Este profesor la Școala de Afaceri a Universității Aalborg, autor și om de știință moldovean în domeniul globalizării, dezinternaționalizării, colectivismului și construirii teoriei transversale.

comentarii: