image
Sursa foto: Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip

Mămăligari și negocieri // Declarații din culisele tratativelor dintre Republica Moldova și Ucraina în problema Nistrului

Puținii specialiști competenți, numărați pe degete, sunt eliminați de la întâlnirile cu partea ucraineană. Guvernul Republicii Moldova a respins recent reprezentarea societății civile în comisia mixtă pentru implementarea prevederilor Acordului de la Roma privind cooperarea în domeniul protecției fluviului Nistru. Pe 13 aprilie, a fost scos din comisie Ilia Trombițki, director executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor râului Nistru „Eco-Tiras”, cel mai intransigent apărător al intereselor Republicii Moldova pe Nistru.

Singura realizare a Republicii Moldova în problema Nistrului este Acordul privind cooperarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului fluviului Nistru semnat la Roma la 29 noiembrie 2012. Acest document nu prevede cantitatea de apă pe care trebuie să o ofere Ucraina Moldovei. Este un act abstract privind colaborarea dintre cele două state pentru a proteja ecosistemele din bazinul Nistrului.

Pentru a asigura securitatea ecologică a bazinului Nistrului, R. Moldova și Ucraina au format o comisie mixtă alcătuită din 19 persoane din partea moldovenească: doi reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, un reprezentant al Agenției „Apele Moldovei”; un reprezentant al Ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale; un reprezentant al Serviciului Hidrometeorologic de Stat, un reprezentant al Inspectoratului Ecologic de Stat, doi reprezentanți ai Academiei de Științe, un reprezentant al utilizatorilor principali ai apei din Nistru, un reprezentant al autorităților publice locale și doi reprezentanți ai societății civile. Acest model de organizare a fost aprobat de către partea ucraineană.

Comisia factotum

În momentul votării componenței nominale a acestei comisii, la 4 aprilie 2018, premierul Pavel Filip a refuzat să aprobe hotărârea de guvern în această privință. A făcut-o la întoarcerea de la Kiev, la 13 aprilie, când a modificat componența comisiei – a fost scos, evident, un reprezentant al societății civile, Ilia Trombițki, director executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor râului Nistru „Eco-Tiras”, cel mai intransigent apărător al intereselor Republicii Moldova pe Nistru.

Până în prezent, Trombițki a consiliat membrii guvernului și jurnaliștii în problema pierderilor ecologice pe Nistru și în cea privind influența nocivă a Complexului Hidroenergetic Dnestrovsk. În plus, Trombițki a contribuit la blocarea finanțării externe pentru dezvoltarea Complexului Hidroenergetic Dnestrovsk, în cele din urmă, ucrainenii au făcut-o pe banii lor. Autoritățile de la Chișinău nu au admis de asemenea în cadrul comisiei specialiştii din regiunea transnistreană, inclusiv ai ONG-urilor, care au aceleaşi interese ca Republica Moldova. Potrivit specialiștilor cunoscuți în domeniul hidrologiei și ecologiei, se atestă intenția guvernului de a bloca accesul cel competenți la procesul de negocieri.

Tratativele cu ucrainenii

Este cunoscut faptul că Republica Moldova nu are oameni competenți în domeniul negocierilor, dar nici nu solicită sprijin din partea României, categoric. Un angajat al Ministerului Economiei și Infrastructurii a recunoscut că majoritatea reprezentanților tuturor structurilor de stat responsabile de problema Nistrului sunt superficiali sau incompetenți, „au rămas anonimii și obedienții”. Reprezentantul aceluiași minister mi-a reproșat că cei de la economie nu sunt Dumnezeu și nu pot să gestioneze problemele privind securitatea statului, problemele hidrologice, ecologice etc.

Și aceasta în condițiile în care partea ucraineană deleagă întotdeauna persoane foarte competente. „Cu ucrainenii este greu să negociezi”, a recunoscut fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, „ei luptă pentru fiecare bucată de pământ, dacă au pus mâna, nu mai dau înapoi”, a precizat el.

Moldovenii sunt consecvenți la un singur capitol, concesiile. Ceea ce le-a mai rămas să facă – și o fac conștient – este să scoată din echipa de negocieri membrii care nu le convin lor sau părții ucrainene. Oficialii ucraineni au recurs până acum la tot felul de șiretlicuri pentru a-și menține poziția. Potrivit unor surse diplomatice, au fost cazuri în care după ce s-a lucrat asupra unor variante de documente în rusește, ucrainenii au băgat cu totul alt conținut în variantă ucraineană. Norocul „mămăligarilor”, așa cum îi alintă ucrainenii pe ai noștri, pe merit, a fost că au avut o persoană ucrainofonă.

Cum a fost cedat Barajul

Amintim că problemele ecologice pe Nistru s-au agravat după 2010, când, printr-o decizie secretă, Guvernul Filat a cedat partea din barajul de la Naslavcea care aparținea Republicii Moldova. Renunțarea la acest obiectiv strategic a fost ascunsă de către reprezentanții defunctei Alianțe pentru Integrare Europeană. Andrei Popov, cel care a elaborat nota explicativă privind oportunitatea ratificării protocolului dintre Republica Moldova și Ucraina, sublinia că Chișinăul a obținut din partea ucraineană tocmai două cariere de pietriș – din Pervomaisk și Cernăuți, cariere aflate acum pe butuci, potrivit unor surse din Ministerul Economiei și Infrastructurii. Nota lui Popov nu menționează nimic, absolut nimic, despre faptul ce a cedat în schimb Republica Moldova.

Așa am pierdut barajul și accesul liber la cele 70% din apa Nistrului ce vine de pe teritoriul Ucrainei. Astăzi, Kievul are pâinea și cuțitul în mână, iar Chișinăului i se făgăduiește sprijinul în soluționarea diferendului transnistrean, cu alte cuvinte, cioara din gard.

„Partea ucraineană insista asupra cedării barajului, indiferent de subiectul despre care discutam, fie politic, fie economic”, ne-a declarat fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr.

Așa a ieșit Republica Moldova din izolarea diplomatică după guvernarea comunistă, invocată de Iurie Leancă, cu prețul pierderii accesului liber la apă potabilă.

Noutăţile partenerilor

comentarii: