Coreea de Nord ar putea deveni un Cernobîl al Asiei

Instalațiile Centrului de Cercetare Nucleară din Yongbyon sunt atât de uzate, încât pericolul unui dezastru nuclear este mai mult decât semnificativ. Un incendiu la unul dintre reactoare va pune într-un „pericol mortal” nu mai puțin de 100 de milioane de persoane de-a lungul nord-estului Asiei, scrie Shcheka în raport.

Unul dintre reactoarele din Yongbyon datează din perioada sovietică, construit în 1965 cu expertiză și infuzie financiară din partea URSS.

Presiunea politică pusă pe centrala nucleară pentru a „genera tot mai multă energie electrică duce, inevitabil, la un risc crescut de producere a unui tragedii pe fondul unei erori umane”, scrie expertul în studiul său publicat pe platforma 38 North a Universității Johns Hopkins.

Principala îngrijorare subliniată în raport este aceea că Phenianul încearcă să își multiplice centralele nucleare construind reactoare ieftine, de proastă calitate și fără a respecta standardele minime de siguranță.

„Specialiștii sovietici care au asistat în anii 1960 la construirea falicităților nucleare au observat constant disponibilitatea nord-coreenilor de a ignora standardele de siguranță în numele vitezei de construcție”, susține Oleg Shcheka.

„În funcție de condițiile meteorologice, cum ar fi forța și direcția vântului”, în cazul unui accident nuclear, „circa 100 de milioane de oameni din Coreea Nord, Coreea de Sud, provinciile din estul Chinei, în Orientul Îndepărtat al Rusiei și pe coasta de vest a Japoniei ar putea fi expuși unui pericol mortal”.

Trebuie să se caute încheierea unui tratat de pace pentru a pune capăt oficial războiului din Coreea, a declarat joi preşedintele sud-coreean Moon Jae-in în apropierea summitului pe care îl va avea cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, informează AFP, citată de Agerpres.

„Armistiţiul care durează deja de 65 de ani trebuie să înceteze", a declarat preşedintele sud-coreean în faţa presei, adăugând că „trebuie căutată semnarea unui tratat de pace după ce a fost proclamat sfârşitul războiului".

Războiul (1950-1953) s-a încheiat cu un armistiţiu, nu cu un tratat, astfel că cele două părţi sunt în continuare din punct de vedere tehnic în conflict. Zona demilitarizată, care divizează peninsula şi unde la 27 aprilie va avea loc summitul intercoreean, este împânzită de mine şi de fortificaţii.

Însă, potrivit lui Moon, încheierea unui tratat de pace va fi subordonată abandonării de către Coreea de Nord a programelor sale nuclear şi balistic. „Dacă summitul intercoreean şi summitul între Coreea de Nord şi SUA vor duce la denuclearizare, cred că nu va fi prea greu să încheiem acorduri practice în sens larg asupra unui regim de pace, normalizării relaţiilor dintre Nord şi SUA sau un ajutor internaţional pentru a ajuta economia nord-coreeană", a declarat el.

La rândul său, preşedintele american Donald Trump a atenţionat recent cu privire la întâlnirea prevăzută cu Kim Jong Un că aceasta va fi anulată dacă se va anunţa infructuoasă. „Dacă voi considera că această întrevedere nu va fi fructuoasă, nu ne vom deplasa acolo. Dacă întrevederea, atunci când voi fi acolo, nu va fi fructuoasă, o voi părăsi cu respect", a afirmat preşedintele american.

Este esenţial să se ştie dacă Phenianul este gata să renunţe la programele sale nucleare. Responsabili sud-coreeni şi chinezi au afirmat că liderul nord-coreean s-a declarat deschis denuclearizării peninsulei. Aceasta înseamnă în realitate retragerea trupelor americane şi închiderea umbrelei nucleare americane deasupra aliatului sud-coreean.

La rândul său, Washingtonul declară că doreşte denuclearizarea totală, veritabilă şi ireversibilă a Coreei de Nord.

După toate probabilităţile, redactarea unui tratat de pace ar fi extrem de complicată. În timp ce comandamentul ONU condus de SUA, China şi Coreea de Nord sunt semnatare ale acestui armistiţiu, nu este şi cazul Coreei de Sud.

Phenianul şi Seulul îşi revendică ambele suveranitatea asupra întregii peninsule. Un tratat ar putea însemna că cele două Corei se recunosc reciproc.