Procurorul general Stoianoglo nu a declarat veniturile soției

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, nu a indicat în declarația de avere și interese personale veniturile soției sale, Țvetana Curdova, proprietara și administratoarea unui salon de frumusețe din Chișinău. Mai mult, Stoianoglo a declarat că a avut anul trecut venituri salariale din funcția de procuror general de doar 1.659 de lei, deși a fost desemnat oficial la data de 29 noiembrie. Procurorul general este sigur că nu a comis nicio abatere, iar experții consideră că există premize ca omul legii să fie cercetat penal, scrie anticorupție.md.

Țvetana Curdova a înregistrat întreprinderea care îi poartă numele la 17 ianuarie 2018, fiind singura fondatoare și administratoare a companiei. Domeniile de activitate ale întreprinderii sunt comerţul cu amănuntul și ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie, servicii de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, activităţi de întreţinere corporală.

opium

SRL Țvetana Curdova are adresa juridică pe bd. Renașterii Naționale nr. 16 din Chișinău. Imobilul cu suprafața de 60 de metri pătrați se află în proprietatea lui Alexandr Stoianoglo și a Țvetanei Curdova, începând cu data de 4 aprilie 2016, în baza unui contract de investiții din 2013.

În declarația de avere și interese personale a lui Alexandr Soianoglo, încăperea este raportată „ca altă avere imobiliară” și este estimată la 844 de mii de lei.

La adresa respectivă se află salonul de frumusețe Opium, administrat de Țvetana Curdova. Aceasta declară, oficial, inclusiv pe rețelele de socializare, că este directoare la Beauty Salon Opium.

opium

Țvetana Curdova a publicat mai multe poze despre activitatea salonului pe care îl administrează, despre serviciile prestate și calitatea lor. Curdova apare în poze cu mai multe femei care ar fi angajate ale salonului Opium la petreceri corporative cu ocazia diferitor sărbători.

opium

Alexandr Stoianoglo: „N-am comis nicio abatere”

Procurorul general Alexandr Stoianoglo susține că nu a comis nicio abatere la completarea declarației de avere și interese personale. Oficialul a răspuns pentru anticorupție.md, prin intermediul serviciului de presă al Procuraturii Generale, în felul următor: „Declarația pe venit și interese a fost completată în strictă comformitate cu legea, fapt care poate fi confirmat din surse oficiale:

1. Venitul de 1659 de lei, indicat pentru anului 2019 în cadrul Procuraturii, a reprezentat salariul obținut pentru o singură zi de muncă în luna noiembrie 2019. Pentru luna decembrie 2019 am fost remunerat în luna ianuarie 2020, respectiv, acesta va fi inclus în declaratia pentru anul în care a fost obținut venitul.

2. Pe parcursul anului trecut soția nu a avut venituri”, ne-a răspuns procurorul general prin intermediul seviciului de presă.

Amintim că Legea 133 din 2016 privind declararea averii şi a intereselor personale stipulează că sunt declarate „veniturile obţinute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina în anul fiscal precedent”.

Alexandr Stoianoglo a mai raportat pentru anul 2019 venituri salariale de 557,3 mii de lei de la CMI Finlanda, unde a lucrat până să ajungă la șefia Procuraturii Generale. CMI este o organizaţie non-guvernamentală finlandeză, fondată în 2000 de Martti Ahtisaari, deţinător al premiului Nobel pentru Pace, fost preşedinte al Finlandei. CMI activează în domeniul prevenirii şi aplanării tensiunilor și conflictelor și este unul din susținătorii proiectului „Suport pentru efexercitarea eficientă a atribuţiilor autonomiei Găgăuze în cadrul constituţional al Republicii Moldova”.

Șeful Procuraturii Generale a mai declarat apartamentul de peste 161 de metri pătrați de pe strada Florica Niță, procurat în 2003 cu 942 de mii de lei și două automobile, Mitsubishi Outlander, fabricat în 2005 și procurat în 2007 cu 80 de mii de lei, și Hundai Tucson, fabricat în 2017 și procurat în același an cu 350 de mii de lei.

Expertă anticorupție: „Procurorul general este pasibil de răspundere penală pentru completarea eronată a declarației de avere”

Experta Anticorupție, Cristina Țărnă, ex-director adjunct al Centrului Național Anticorupție, consideră că Stoianoglo a greșit că nu și-a declarat întreg salariul de procuror general pentru anul 2019. „În conformitate cu art.4 și anexei nr.1 ale Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, procurorul general urmează să reflecte în declarația sa de avere și interese personale veniturile obținute împreună cu membrii familiei, implicit cu soția sa, în anul fiscal precedent. Articolul 5 pct.41 Cod fiscal definește anul fiscal ca și an calendaristic, care începe cu 1 ianuarie şi se termină cu 31 decembrie. Astfel, declarația de avere și interese personale a procurorului general pentru anul 2019 urma să reflecte, pe de o parte, veniturile obținute pe parcursul anului fiscal 2019, înainte de numirea sa în funcție la sfârșitul lunii noiembrie 2019, cât și veniturile obținute în calitate de procuror general de la numirea în funcție și până la 31 decembrie 2019”, a precizat experta.

Cristina Țărnă a mai spus că procurorul general este pasibil de răspundere penală pentru completarea eronată a declarației de avere și interese personale. „Depunerea declarației de avere și interese personale în care au fost incluse date incomplete sau false sub aspectul veniturilor obținute de către subiectul declarării sau de către membrii familiei sale, precum și neincluderea intenționată a unor date în declarație atrage răspundere penală potrivit art.352/1 alin.(2) Cod Penal și se pedepsește cu amendă sau închisoare de până la un an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de la doi la cinci ani. Neprezentarea sau refuzul prezentării informației privind averea și veniturile de către membrii familiei subiectului declarării constituie contravenție și se pedepsește cu amendă, în conformitate cu prevederile art.330/2 alin.(3) Cod Contravențional. Bănuiala rezonabilă de săvârșirea de către persoana care deține funcția de procuror general a infracțiunii de fals în declarații poate fi verificată în ordinea art.274 Cod Procedură Penală în cadrul urmăririi penale. Conform art.270 alin.(7) al Codului de Procedură Penală, competența de pornire a urmăririi penale împotriva procurorului general revine procurorului desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor”, a punctat Țărnă.