Pediatru: Este dificil să facem diferența între infecția cu rotavirus la copii și Covid-19; Ambele provoacă febră și diaree

Devine mai periculos în cazul bebeluşilor între 3 luni şi 2 ani, deoarece ei se pot deshidrata mult mai rapid decât copiii mai mari. Sub vârsta de 3 luni, sugarii beneficiază de protecţie prin anticorpii transmişi transplacentar şi prin alăptare.

„Rotavirusul este cea mai frecventă cauză de diaree la sugari și copiii mici. Imunitatea se dezvoltă odată cu fiecare episod de infecție, astfel încât infecțiile ulterioare sunt mai puțin severe, iar adulții rareori sunt afectați. Rotavirusul, la sugari și copiii mici, cauzează semne de gastroenterită cu diaree severă, apoasă și vărsături. Conform datelor OMS, în 2013, peste 215 000 copii cu vârsta sub 5 ani au decedat din cauza infecției cu rotavirus, majoritatea fiind din țările cu venituri mici”, ne-a spus medicul pediatru Oxana Turcu.

Semnele infecției cu rotavirus debutează în decurs de două zile după expunerea la virus. Boala se manifestă brusc, cu febră și vărsături, urmate de 3 până la 8 zile de diaree apoasă.

„Copiii se pot deshidrata rapid și în unele cazuri necesită spitalizare pentru administrare de lichide intravenoase. Deshidratarea este o complicație gravă a infecției rotavirale. Părinții trebuie să cunoască semnele deshidratării: ochii sunt înfundați, reducerea elasticității pielii, gura uscată, plâns fără lacrimi, urinare rară sau absentă, somnolență neobișnuită sau dacă copilul nu reacționează la stimulii externi. Infecția poate provoca și dureri abdominale”, a mai adăugat medicul pediatru.

Rotavirus este un virus care se poate transmite cu multă ușurință de la o persoană la alta. Igiena adecvată, spălarea mâinilor și curățarea suprafețelor, cum ar fi jucăriile și clanțele ușilor, pot ajuta la prevenirea infecției.

„Rotavirusurile sunt extrem de contagioase pentru care nu există tratament specific. Deoarece ameliorarea măsurilor de igienă nu a redus semnificativ prevalența infecției rotavirale, intervenția principală în prevenirea acesteia este vaccinarea. În prezent nu există antivirală specifică. Tratamentul gastroenteritei cu rotavirus este limitat la terapia de rehidratare (multe lichide și soluție de rehidratare orală dizolvată corespunzător cu apă fiartă dintr-o sursă sigură) și suplimente de zinc.

Rehidratarea orală corectă este metoda preferențială de prevenire, dar și de tratament al deshidratării. În cazul deshidratării severe sau când copilul vomită după fiecare gât de apă, și mama nu poate rehidrata copilul acasă, va fi necesară spitalizarea cu administrarea de lichide intravenos”, susține medicul pediatru.

Deoarece există mai multe tulpini de rotavirus, copiii se pot infecta de mai multe ori. Însă, deseori doar prima infecţie este mai severă, susțin specialiștii.

„Rotavirusul se răspândește, de obicei, de la persoana infectată pe cale fecalo-orală în cazul nerespectării igienei mâinilor sau a consumului de alimente sau apă contaminate. Totodată, virusul poate fi transmis prin strănut sau tuse de persoana infectată, inclusiv în perioada de incubație, deși mai rar. Virusul este rezistent și poate supraviețui timp îndelungat pe suprafețe (până la 2 luni), precum ar fi clanțele ușii și jucăriile copilului. Copiii sunt cel mai susceptibili de a contacta rotavirusul în perioada de iarnă și primăvară (ianuarie până în iunie)”, a mai adăugat Oxana Turcu.

În această perioadă, infecția cu Covid-19 afectează tot mai multe persoane inclusiv și copiii. Am întrebat medicul pediatru cum putem face diferență între simptomele coronavirusului și cele ale rotavirusului.

„Este dificil de a face diferența între aceste două infecții virale, întrucât ambele pot condiționa febră și diaree. Doar contextul epidemiologic ne poate sugera cauza infecției, dacă copilul a fost în contact cu pacienți confirmați cu Covid-19 putem presupune că, același virus a provocat apariția bolii și la copilul respectiv.

Pentru diferențierea infecției Covid-19 de cea rotavirală sunt necesare teste de laborator confirmative. Astfel, va fi efectuat un test pentru confirmarea sau excluderea virusului SARSr-CoV-2”, a mai spus medicul pediatru.

Totodată, medicul recomandă mămicilor să nu întrerupă alăptarea (dacă copilul este alăptat) în perioada episodului de infecție rotavirală, chiar dacă tot prezintă unele semne ale bolii.

„Părintele trebuie să inițieze rehidratarea imediat ce apar scaunele lichide, pentru a preveni deshidratarea. De preferință sunt soluțiile de rehidratare orală procurate din farmacie și pregătite acasă cu apă fiartă din sursă sigură. Aceste soluții se administrează câte puțin după fiecare scaun lichid.

Deși este o metodă ieftină și eficientă, de obicei, nu toți părinții reușesc să asigure un aport suficient de lichide, fapt care determină progresarea spre deshidratare și agravarea stării copilului. Important este ca părinții să nu întrerupă administrarea de lichide chiar dacă copilul doarme timp îndelungat, inclusiv noaptea. Acesta trebuie trezit ușor și să i se dea să bea câte un gât de soluție. Adițional poate fi utilizată și fiertura de orez, care face scaunul mai consistent și previne pierderile de lichide din organism. Soluțiile de rehidratare orală nu stopează diareea, ci doar previn deshidratarea”, susține Oxana Turcu.

Oxana Turcu, medic pediatru

„Suplimentele de zinc sunt recomandate pentru o recuperare mai rapidă după episodul diareic provocat de infecția rotavirală. Administrarea de probiotice în infecția rotavirală este controversată și poate fi recomandată la etapa de recuperare. Alte medicamente, precum cele care stopează vomele sau diareea, precum și tratamentul antibacterian, în infecția cu rotavirus nu sunt recomandate”, a spus medicul pediatru.

Părintele poate rehidrata copilul acasă, dar la primele semne de apariție a deshidratării sau altor complicații este necesar să consulte un medic.

Semne generale de pericol sunt:

- somnolență exagerată, trezirea dificilă sau imposibilă;

- convulsiile (tremurături puternice), însotite de învineţire sau paliditate, ţipăt sau moleşeală;

- nu poate suge sânul și/sau bea lichide;

- vomă după fiecare hrană sau înghiţitură.

În Europa, după introducerea vaccinului, rata de spitalizare datorită infecției rotavirale s-a redus cu 65-85%. La nivel global, vaccinarea a redus cu o medie de 70% internările în spital și vizitele la serviciile de urgență. În prezent copiii sunt vaccinați contra rotavirusului la vârsta de 2 și 4 luni.