„Este un subiect ce datează încă din anii 2010-2014 și care a știrbit imaginea Republicii Moldova pe plan internațional. A provocat un șir de evenimente nefaste pe care le simțim până astăzi. Republica Moldova a ajuns să fie plasată pe lista statelor monitorizare de instituții internaționale, deoarece a admis ca prin sistemul său judecătoresc și bancar să fie spălați zeci de milioane de dolari, proveniți din economia tenebră din Federația Rusă”, a declarat Inga Grigoriu.

În opinia deputatului, lipsa de acțiuni în investigarea „laundromatului” și de prevenire a spălării banilor murdari „este cauzată și de perpetuarea unei rețele dense de indivizi corupți, interesați de aceste tranzacții criminale”.

„Actuala majoritate parlamentară, dacă vrea să demonstreze că este interesată real de lupta cu corupția, de eradicarea schemelor frauduloase care au avut un impact extrem de negativ asupra imaginii Republicii Moldova, au vulnerabilizat sistemul financiar-bancar și au supus justiția unui control total de către grupări criminale, este obligată să voteze pentru constituirea acestei Comisii”, a mai spus Inga Grigoriu.

Preşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, a vorbit încă în 2013, când era avocat, despre această schemă frauduloasă. El a publicat un memoriu, în care atenţiona opinia publică şi instituţiile responsabile din străinătate că un grup de judecători acţionează la comandă politică, transformând Republica Moldova într-un recipient de spălare a banilor mafiei autohtone şi internaţionale. Tot Andrei Năstase atrăgea atenţia că fostul ministru al Justiţiei Alexandru Tănase a elaborat, pe timpul când era deputat, un proiect de lege, prin care a fost plafonată taxa de stat chiar în ajunul spălării miliardelor prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova.

Potrivit lui Năstase, dacă această lege nu era modificată, „laundromatul” devenea imposibil, întrucât aproape un miliard de dolari sub formă de taxe ar fi trebuit să intre în bugetul Republicii Moldova. Alexandru Tănase a respins atunci acuzațiile, spunând că nu acesta a fost scopul modificării legii.

Mai apoi, au urmat o serie de investigații jurnalistice. În una dintre ele, publicată în august 2014 de RISE-Moldova, se spunea că „spălătoria” a fost pusă în funcțiune la 22 octombrie 2010 și că până în 2014, organizații criminale și politicienii corupți din Rusia au transferat peste 20 de miliarde de dolari, procesul fiind „legalizat” de judecători din Republica Moldova, iar banii „spălați” erau răspândiți în întreaga Europă.