Republica Moldova intră pentru 60 de zile în STARE DE URGENȚĂ! E prima dată în istoria țării; „Toți vom avea de plătit”

„Am venit în fața dvs cu o misiune pe care niciun prim-ministru nu și-ar dori-o. Am venit să vă cer declararea stării de urgență în legătură cu răspândirea epidemiei COVID-19 în RM și în lume. La moment, în 12 state este declarată stare de urgență, inclusiv în țara vecină România. Vor fi consecințe economice pentru toți. Toți vom avea de plătit. Important e să nu plătim cu viața”, a declarat Ion Chicu, după care a prezentat un mic raport.

După discursul său, premierul a fost asaltat cu întrebări și acuzat că a venit nepregătit, fără măsuri concrete în proiectul privind declararea stării de urgență. Totodată, deputații s-au împotrivit prevederii privind 60 de zile, în situația în care toate țările instituie starea de urgență pentru 30 de zile.

„Ați avut un mesaj cu emoții, dar fără conținut. Nu ne-ați spus ce măsuri concrete ați întreprins. Se cunoaște că două săptămâni termenul de incubație. Se cunoaște cifra bolnavilor. Care este raționamentul termenului de 60 de zile, când toate țările instituie o lună? Și ce înseamnă limitarea telecomunicațiilor? Apare opinia că special se vrea să fie anihilate ultimele rămășițe de pluralism de opinie”, a declarat deputatul Oazu Nantoi.

„Ceea ce spuneți că vă îngrijorează, sunt fobii, trebuie să aveți posibilitatea să le controlați. Noi nu avem de gând să atentăm la libertatea cetățenilor. De ce 60 de zile? Avem un pronostic negativ în Europa. Aș fi foarte bucuros să vin peste o săptămână să solicit eliminarea stării de urgență. Vă asigur că o voi face imediat cum va fi posibilitatea”, a răspuns Chicu.

Și deputații PPDA, Alexandru Slusari și Dinu Plângău, și-au exprimat nedumerirea în legătură cu termenul de 60 de zile. Dinu Plângău a propus substituirea termenului de 60 de zile cu 30 de zile, însă propunerea nu a întrunit numărul de voturi, iar Alexandru Slusari a acuzat premierul că nu a prezentat măsuri concrete, decât doar prevederile din lege.

În context, și deputatul Andrian Candu a spus că Guvernul nu a prevăzut măsuri concrete. „Noi toți ne așteptam la măsuri concrete, nu prevederi din lege. Noi nu suntem în situația altor state ca să ne recuperăm pe urmă”, a spus Candu.

„La moment pierderi financiare, economice, încă nimeni n-a înregistrat. Vom acționa în funcție de situație. Vom acorda suport în măsura posibilităților”, a spus Chicu.

Iar deputatul Partidul Șor Denis Ulanov a declarat că termenul de 60 de zile seamănă și mai multă panică în societate.

„Ieri, la ședința Guvernului, s-a spus despre termenul de 30 de zile. Ce s-a întâmplat ieri, după ședința Guvernului? Ce informații v-au fost prezentate de ați decis să extindeți termenul?”, a întrebat Ulanov.

Premierul Chicu a dat asigurări că decizia a fost luată la Guvern în comun și că mai bine pe urmă va cere eliminarea stării de urgență, decât prelungirea.

Iar liderul PD, Pavel Filip, a sărit în apărarea Guvernului. „Când arde casa, nu căutați vinovați. Căutați mai întâi să stingeți focul. Ce poate mai bine Parlamentul e să nu încurcăm Guvernului. Bine că acest guvern și nu cel din vară”, a spus Filip.

„Eu sunt omul care dacă arde casa, iau căldarea și ajut pompierii. Dar eu vreau să știu că pompierii știu ce au de făcut și că scopul lor nu este ca principalul pompier să ajungă președinte. Ne așteaptă vremuri foarte grele, exportul va scădea dramatic, remitențele vor scădea. Noi așa și n-am înțeles ce măsuri vor fi întreprinse”, a declarat deputatul PPDA, Alexandru Slusari, vicepreședinte al Parlamentului.

După îndelungi dezbateri, deputații au votat pentru instituirea stării de urgență în RM.

Starea de urgență este definită, potrivit legislației, ca „ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării”. Pe durata stării de urgență, poate fi restrâns, dacă este cazul, exerciţiul unor drepturi sau libertăţi ale cetăţenilor.

Astfel, pot fi aplicate următoarele măsuri:

a) evacuarea provizorie a cetăţenilor din zonele ce prezintă pericol pentru viaţă şi asigurarea obligatorie a acestora cu locuri de cazare permanentă sau provizorie;

b) instituirea unui regim special de intrare şi ieşire din ţară;

c) dispunerea raţionalizării consumului de alimente şi de alte produse de strictă necesitate;

d) introducerea regimului de carantină şi luarea altor măsuri sanitaro-antiepidemice obligatorii;

e) efectuarea, în modul stabilit de lege, a rechiziţiilor de bunuri în scopul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor care au impus declararea stării de urgenţă;

f) stabilirea unui regim special de lucru pentru agenţi economici şi instituţii publice, necesar desfăşurării lucrărilor de salvare-deblocare şi a altor lucrări de neamânat.

De asemenea, poate fi modificată procedura de numire în funcţie şi de destituire a conducătorilor instituţiilor publice, iar cetățenii pot fi chemați pentru prestări de servicii în interes public în condiţiile legii.

Totodată, pot fi introduse reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicaţii.

Totodată, toate manifestațiile în masă pot fi interzise de Comisia pentru Situaţii Excepţionale, decizie care a fost deja luată. Starea de urgenţă se instituie pe o perioadă care nu va depăşi 60 de zile, dar în funcţie de evoluţia situaţiei, preşedintele țării sau Guvernul poate solicita Parlamentului prelungirea sau reducerea duratei acestui regim special.