Sârbu solicită Curții interpretarea oficială a articolelor 102, 103, 106 (1) și 106 (2) din Constituție sub umătoarele aspecte:

- Este admisibilă perpetuarea unui blocaj parlamentar instituțional și vid de putere de lungă durată în cazul demisiei Guvernului ca rezultat al validării noului Parlament, imposibilității formării unei majorități parlamentare, imposibilității formării Guvernului, fapt ce a generat alegeri parlamentare anticipate?

- Este obligat un Guvern în exercițiu să ia toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea puterii, asigurarea securității economice și financiare, asigurarea securității naționale și capacității de apărare a țării în caz de blocaj al activității parlamentare și prin care mecanisme constituționale?

- Poate Guvernul în exercițiu, în cazul instituirii vidului de putere legislativă, să emită acte normative, inclusiv în domeniul de reglementare a legilor ordinare și organice pentru a asigura continuitatea puterii, asigurarea securității economice și financiare, asigurarea securității naționale și capacității de apărare a țării?

„Ar putea exista situații când Guvernul este în demisie și cu atribuții limitate, iar noul Parlament se află în imposibilitatea de a forma o majoritate parlamentară stabilă, nu poate nici investi Guvernul și nici adopta legi. Sigur, pentru așa situații există instituția dizolvării Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. Dar ce facem dacă după organizarea alegerilor anticipate situația politică nu se schimbă și iarăși este generat un blocaj instituțional? Situația se complică, deoarece Parlamentul nu poate fi dizolvat mai des decât o dată pe an. În caz de profundă criză instituțională, din punct de vedere practic, poate exista situația când nu avem nici Parlament și nici Guvern funcțional pe o perioadă îndelungată, chiar și de circa 18 luni”, se spune în sesizare.

În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie, în Parlament vor accede patru partide: PSRM care a obținut 31,15% Blocul ACUM – 26,84% PD – 23,62%, Partidul Șor – 8,32%.