image
Sursa foto: Jurnal.md

PAS a solicitat Curții Constituționale să se expună în privința posibilității autodizolvării Parlamentului

Deputații din fracțiunea PAS, Mihai Popșoi, Dan Perciun și Virgiliu Pâslariuc au sesizat Curtea Constituțională solicitând interpretarea Constituției în vederea elucidării posibilității dizolvării Parlamentului prin adoptarea de către forul legislativ a unei hotărâri în acest sens cu o majoritate calificată (de două treimi) de voturi ale deputaților. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele PAS, deputatul Sergiu Litvinenco.

Potrivit autorilor sesizării. dizolvarea Parlamentului prin decizia Parlamentului nu este interzisă de Constituție, iar din moment ce Parlamentul poate adopta orice acte legislative în afara celor interzise de Constituție, posibilitatea autodizolvării pare firească.

Deputații au enumerat câteva argumente în cadrul sesizării depusă la Curtea Constituțională:

O majoritate calificată de două treimi este o garanție a consensului larg în chestiunea dizolvării Parlamentului. Dacă Parlamentul poate modifica cu două treimi de voturi oricare prevedere din Constituție, cu excepția celor care depășesc limitele revizuirii Legii Supreme, aceeași majoritate calificată ar trebui să poată decide și dizolvarea Parlamentului.

În 1997, când Curtea Constituțională a fost chemată să răspundă la o întrebare asemănătoare, aceasta a specificat că o dizolvare a Parlamentului de înşiși deputați se poate face dacă parlamentarii demisionează și supleanții se dezic de mandat, astfel încât numărul celor rămași să fie mai mic de 51. Doar că, la moment, această posibilitate stabilită atunci de Curte nu poate fi aplicată la modul practic, întrucât, pe de o parte, actualul legislativ a fost ales pe sistem mixt, iar, pe de altă parte, legea actuală spune că, chiar dacă demisionează toți parlamentarii și supleanții depun declarații de renunțare, mandatele acestora se alocă formațiunilor politice care rămân în Parlament.

„Filozofia” Constituției noastre este aceea că dizolvarea Parlamentului intervine atunci când o perioadă de timp nu există o majoritate parlamentară stabilă care să guverneze – fie pentru a vota legi, fie pentru a învesti un Guvern. Iar dacă două treimi de deputați spun ca doresc anticipate, este limpede că o majoritate parlamentară nu poate fi creată de principiu. Mai ales că, dacă e să ne referim la situația concretă politică din țară, aproape toate fracțiunile declară că își doresc anticipate, că nu au constituit și nu vor constitui majorități parlamentare și nu au venit cu nici un nume de Prim-ministru la consultările cu Președintele țării. Și atunci de ce e nevoie să se piardă timp prețios în incertitudini pentru a întinde dizolvarea Parlamentului până la întrunirea circumstanțelor formale pentru aceasta?”, au menționat autorii sesizării

Deputații mai amintesc că dizolvarea Parlamentului de însuși Parlament s-a făcut deja în istoria Republicii Moldova (Hotărârea Parlamentului nr.1608/1993) fără ca acest drept să fie prevăzut expres în Constituția Republicii Moldova din 15 aprilie 1978, cu modificările şi completările ulterioare.

Dreptul Parlamentului de a se autodizolva este caracteristic pentru zeci de state democratice din lume.

Citeşte mai mult despre

comentarii: