Românii de pretutindeni sărbătoresc azi Ziua Națională a României

Desfăşurarea ceremoniei va avea loc cu respectarea strictă a cadrului legal în vigoare privind prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Tot în Bucureşti are loc, începând cu ora 9.00, o ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol. Accesul persoanelor care doresc să asiste la ceremonia de Ziua Naţională a României se poate realiza fără a avea Certificat Verde, doar în afara zonelor oficiale delimitate de organizatori.

1 decembrie a fost declarată Ziua Naţională a României în anul 1990 şi are o însemnătate aparte în istoria României. În fiecare an, la această dată se organizează parade militare la Bucureşti, Alba-Iulia sau Timişoara, la care sunt aşteptaţi mii de oameni. 

1 decembrie, Ziua Naţională a României - istoric

La 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba-Iulia, la care au participat 1.228 de delegaţi (deputaţi) aleşi, a votat unirea Transilvaniei cu România şi a cerut organizarea sub forma unui singur stat naţional. Vasile Goldiş rosteşte cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluţie, care începe cu cuvintele: „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”. Rezoluţia a fost adoptată atunci cu ovaţii prelungite.

La Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia au asistat peste 100.000 de participanţi, care au primit cu entuziasm şi aplauze hotărârea de unire a Transilvaniei cu România.

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, pe data de 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand. Legea a fost votată apoi de către Adunarea Deputaţilor, în şedinta din 29 decembrie 1919.

Când a mai fost sărbătorită Ziua Naţională a României

Ziua Naţională a României nu a fost sărbătorită mereu pe data de 1 decembrie. Între anii 1866-1947, România celebra Ziua Naţională pe data de 10 mai, ziua în care Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, în anul 1866.

Între anii 1948-1989, ziua de 23 august era considerată sărbătoarea naţională. După căderea comunismului, preşedintele de atunci, Ion Iliescu, a promulgat legea nr.10 din 31 iulie 1990 potrivit căreia ziua de 1 decembrie era declarată zi naţională şi sărbătoare publică. Ulterior, această dată a fost inclusă şi în Consituţia României din 1991, la articolul 12, alineatul 2.