Centrul de Politici și Reforme: Statul trebuie să lupte cu corupția, nu să o amnistieze

Într-o analiză Centrul de Politici și Reforme explică de ce asta nu e bine și ce se poate face mai departe.

Conform UNODC (Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate), anual sunt spălați/legalizați între 800 miliarde și 2 trilioane Dolari SUA cu proveniență criminală: de la mită, fraudă și contrabandă la crimă organizată, carteluri de droguri, vânzare de armament și trafic de ființe umane.

Pentru că spălarea banilor este o ocupație specifică, dar și riscantă, criminalii apelează la servicii profesioniste de spălare (legalizare) a banilor, achitând comisioane serioase. Costul acestor servicii poate ajunge până la 20-25% din suma inițială. Aceste costuri sunt ridicate pentru că statele luptă cu spălarea banilor.

Statul Republica Moldova, se pare, vrea mai degrabă să faciliteze spălarea banilor decât să lupte cu ea. Legea votată săptămâna trecută de Parlamentul Republicii Moldova permite legalizarea oricărei sume de bani contra unui comision de doar 3%. Asta va legaliza sume masive de bani murdari nu doar din Moldova, ci și din regiune. Este greu de estimat întreg impactul negativ al acestei amnistii.

Spălătorie de bani în ambalaj de dictatură

De ce asta e rău pentru noi toți? Pentru că Moldova ar putea avea acces la bani mai mulți și mai curați. Spre exemplu, 3% din miliardul furat din sistemul bancar, este egal aproximativ 30 milioane. Cam cât era doar prima tranșă din Asistența macrofinanciară pe care am ratat-o din cauza derapajelor antidemocratice ale guvernării. Statul nu câștigă în buget sume cine știe ce fabuloase din această amnistie. Țara noastră poate avea acces la finanțare mult mai generoasă, dacă ar menține drumul reformelor democratice. În schimb, guvernarea alege să spele bani cu un venit simbolic pentru buget.

Să zicem că ești un birocrat corupt din Ucraina care a adunat sume serioase de cash. Nu ai decât să găsești o persoană de încredere din Moldova și prin intermediul lui îți legalizezi banii. Persoana interpusă declară banii, achită comisionul de 3%, iar restul îi transferă pe orice cont indicat de beneficiar. Dintr-un milion de dolari furați, statul câștigă 30 de mii. La imensitatea crimei comise, bugetul ia un comision simbolic, încurajând în continuare corupția. Imoral și iresponsabil.

Combinat cu noile modificări în legea cetățeniei, unde cetățenia țării noastre poate fi acordată în schimbul unei investiții de 100 de mii de euro, legalitatea provenienței cărora nu este clar cum și dacă va fi verificată, Moldova se transformă într-o destinație de vis pentru exponenții crimei organizate (cel puțin) din regiune și pentru banii lor. De aceea, aceste prevederi trebuie abrogate de urgență.

Dacă legea e promulgată de Igor Dodon, în perioada următoare vom asista la o operațiune masivă de spălare de bani, cu girul legal al statului Republica Moldova. Șanse ca Igor Dodon să nu promulge legea sunt slabe, dat fiind faptul că a fost unul din promotorii amnistiei precedente, din anul 2007.

Amnistia fiscală – prioritatea actualei guvernări

În decembrie 2016, la nici un an de la instituire a prezentului Guvern, am fost martorii primei tentative, camuflate sub numele codat „liberalizare a capitalului” (termen inexistent). Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a exprimat îngrijorarea, sugerând că proiectul va compromite eforturile anticorupție și de combatere a spălării banilor. Banca Mondială (BM), la fel, a manifestat serioase îngrijorări, făcând aluzii că finanțarea BM ar putea fi sistată. Din societatea civilă, au fost mai multe apeluri ca proiectul să fie retras.

Andrian Candu promitea că amnistia nu va fi votată fără expertiza UE, FMI și BM. În februarie 2016, proiectul este retras în paralel cu o vizită a FMI. Eșecul amnistiei fiscale din 2016-2017 o fi impus unele ajustări strategice.

În 2018 amnistia fiscală a fost votată. Învățând din greșelile tactice, de data asta proiectul a fost promovat cu o viteză maximă și transparență minimă. În prima zi, proiectul este anunțat la briefingul de partid, în a doua, este avizat pozitiv de guvern, iar în a treia zi – votat în ambele lecturi de parlament.

O altă inovație a fost ”îndulcirea” pastilei. S-au inclus intervenții fiscale cu potențial de a fi populare. Unor categorii de cetățeni și antreprenori li s-a propus mită, iar ei o vor accepta la fel cum unii orheieni acceptă cadourile lui Ilan Șor:

- Restauratorilor li s-a coborât cota TVA un lucru pe care ei îl cer de cinci ani și pe care chiar și CPR Moldova l-a susținut într-un document de poziție.

- A fost majorată scutirea personală anuală, s-au redus contribuția angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de stat.

- S-a schimbat metoda de impozitare, de la progresivă la cota unică de impozitare de 12%.

- Estimările preliminare sugerează că marea majoritate a oamenilor vor economisi 37-40 de lei, pe când unii vor economisi peste 5 mii de lei pe lună. Asta va crește inegalitatea în societatea noastră.

Aceste intervenții au fost efectuate fără vreo explicație cum anume se evită un colaps al sistemului de pensii, de exemplu, sau cum se acoperă gaura nou-creată în deficitul bugetar. De dragul amnistiei fiscale s-au luat unele decizii riscante, populiste și iresponsabile.

Ce au făcut partenerii de dezvoltare?

Au dezaprobat, din nou. În limbajul diplomatic pe care politicienii noștri nu îl posedă, reacția partenerilor de dezvoltare ar trebui să ne îngrijoreze pe toți.

Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Ambasadorul UE, Ambasada SUA au făcut declarații dure, iar Consiliul Europei a fost nevoit să combată și o dezinformare în care au fost vizați de presa controlată politic. ONG-urile au mai semnat o declarație comună.

Momentul amnistiei a fost ales cu mare grijă

Un gest extrem de urât în fața partenerilor de dezvoltare este că amnistia a venit exact la câteva săptămâni după primirea ultimei tranșe de 33 milioane Dolari SUA din prezentul program cu FMI pe 29 iunie 2018 și debursarea a 30 milioane Dolari SUA de la Banca Mondială în cadrul Programului de Management Economic pentru Republica Moldova (DPO-3), pe 6 iulie 2018. Asemenea tactică distruge în continuare încrederea dintre țara noastră și partenerii de dezvoltare. FMI și Banca Mondială au fost păcăliți în cel mai cinic mod. Li s-au luat banii și li s-a întors spatele.

După ce au luat banii FMI și BM, guvernanții fac ceea ce primii nu ar susține nici în ruptul capului și ar retrage toate finanțările, în cazul în care asemenea legi ar fi votate. Din simplul motiv că amnistia fiscală vine în contradicție cu ceea ce vor să susțină partenerii de dezvoltare în Republica Moldova – în primul rând, combaterea corupției. Nimeni nu vrea să finanțeze edificarea unei spălătorii de bani în ambalaj de dictatură. Spre asta se pare că este împinsă Republica Moldova.

Statul Republica Moldova a dat un semnal clar, în esență, amnistiind corupția. Or unul și același stat nu poate lupta cu corupția și o amnistia în același timp.

Să ne așteptăm că președintele nu va promulga acest pachet de legi și va lupta, este naiv. De aceea, ce e de făcut?

1.Cu toții, din interiorul și din exteriorul țării, trebuie să insistăm asupra abrogării amnistiei fiscale (nu și a altor părți componente din pachet, pentru a nu cade în capcana ce ni s-a pus).

2.Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova trebuie să aibă o poziție unanimă, fermă și categorică. Să o facă public, cu explicații clare de ce o amnistie la fiecare zece ani nu este bine pentru oamenii cinstiți și muncitori din Republica Moldova pe care partenerii noștri încearcă să îi susțină și încurajeze. Zeci de ani de anticorupție sunt distruși printr-o singură lege trecută netransparent.

3.Pentru a transmite un mesaj foarte clar guvernării, orice finanțare externă trebuie sistată. Nu are sens să susții o țară unde corupția înflorește și este politică de stat. Finanțările vin pentru reforme, drepturile omului și dezvoltare democratică. Autoritățile Republicii Moldova au dat de înțeles nu o singură dată că nu astea le sunt prioritățile.

4.Asociațiile de Business, în special investitorii străini, care beneficiază de un suport masiv din partea ambasadelor din țara de origine, atunci când au probleme individuale cu autoritățile Republicii Moldova, trebuie să vorbească și ele, tranșant. Amnistia fiscală încurajează corupția.

5.Republica Moldova riscă să se transforme într-o spălătorie masivă de bani. Decidenții trebuie să înțeleagă că riscă deconectarea țării de la sistemul SWIFT și cineva trebuie să le-o spună în întrevederi private că asta nu este imposibil.

6.Consecințele unei asemenea decizii trebuiesc explicate clar autorităților moldovene. Posibilitatea sancțiunilor personale nu trebuie să mai fie un subiect tabu. Trebuie inițiată o investigare internațională a crimelor financiare petrecute pe teritoriul Republicii Moldova și Uniunea Europeană este într-o poziție unică să o facă, urmând prevederile din articolul 18 a Acordului de Asociere. Ar fi un răspuns adecvat la această tentativă de a amnistia corupția, inclusiv furtul bancar.

7.Noi, societatea, trebuie să ne întrebăm dacă asta este direcția spre care vrem să mergem, cu adevărat. Ne dorim să ajungem o spălătorie de bani murdari din toată regiunea? Asta este tipul de turiști pe care vrem să îl atragem? Demnitari corupți, reprezentanți ai crimei organizate și cartelurilor de droguri care vin în Moldova pe două zile cu avioanele lor private să-și verifice conturile? Ne dorim un stat, victimă a spălării banilor, condamnat la regres sau în cel mai bun caz – stagnare? Trebuie să înțelegem că banii, totuși, au miros.