„Lăsat singur ca instituție sau ca ramură, sistemul sanitar nu va fi în stare să contrabalanseze o asemenea proporție înaltă a persoanelor cu convingeri negaționiste față de COVID-19. Dar, sunt și alte instituții și sectoare care ar putea ajuta. De exemplu, cadrul universitar-didactic, care este implicat în elaborarea și cercetarea aspectelor pur medicale. Nu atât de mulți oameni sunt în stare să elaboreze documente și cercetări cu emitere de concluzii. Practic, există un deficit de persoane care să se ocupe de promovare extensivă a aspectelor științifice și de distribuire în mase care să ajungă la fiecare cetățean”, a declarat medicul.

Adrian Belîi consideră că instituțiile statului ar trebui să pună un accent mai mare pe promovarea „destul de agresivă” a percepțiilor științifice asupra tuturor proceselor legate de virus, să explice populației într-un limbaj accesibil nu doar regulile stricte antiepidemice, dar și să explice de ce o proporție atât de mare de oameni a ajuns să nu creadă în virus, atrăgându-i pe increduli de partea științei.

Medicul mai spune că o soluție ar ține și de activitatea ONG-urilor, mai ales că există numeroase ONG-uri care au o capacitate de expertiză foarte bună și o capacitate bună de sistematizare a materialului. Acestea ar putea scrie broșuri informative despre COVID-19 care să fie autorizate la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale sau la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, după care să fie distribuite populației asemenea publicității. „Ar fi, probabil, eficient pentru că mai puțină lume are acces la mass-media, asta ar fi ceva informativ pentru ei”, a adăugat Adrian Belîi.