Igor Munteanu a elaborat o analiză sumară a măsurilor întreprinse de guvern, a măsurilor propuse de Platforma DA și ce urmează să se facă cât mai urgent posibil. Un plan anticriză trebuie să fie prezentat Parlamentului și adoptat conform procedurilor parlamentare, nu prin asumare de răspundere, consideră deputatul.

„La întrebarea decembristă „Ce-i de făcut?” am punctat 8 subiecte de reacție imediată pentru autorități:

1. Rectificarea bugetului de stat pe 2020 pt dislocarea fondurilor de intervenție în economie prin revizuiri și reduceri masive.

Măsuri propuse:

- Guvernul nu a venit cu nicio propunere la Parlament, preferând să repartizeze fondurile prin decizii ale Comisiei pt stiuața excepțională, fără autorizare legislativului. Este o anomalie și o depășire a atribuțiilior constituționale.

- Am propus rectificarea bugetului de stat și renunțarea la mai multe cheltuieli mai puțin necesare în această perioadă de pericol major pentru sănătatea publică. Pledăm pentru anularea unor investiții capitale, sistarea oricăror achiziții planificate de echipamente, sedii, automobile, și alte lucruri mai puțin importante pentru adminisrația locală și central, concentrarea cheltuielilor bugetare pe strictul necesar — salarii și pensii.

Ce se întâmplă de fapt?

- Guvernul nu are plan de acțiuni anticriză. Acționează ad-hoc, fără un concept definit. Alocarea unor fonduri fără plan conduce inevitabil la risipirea banior publici, i.e. facilități fiscale, fără un ajutor clar oferit celor afectați de criză.

- Singura soluție este un Plan anticriză cu un buget aprobat de Parlament. La I etapă, Fondul de criză ar trebui să dispună de min 4 mlrd lei, sumă egală cu ceea ce se oferă să împrumute FMI (117 mlrd$). Ieri, FMI a declarat că poate dubla această sumă pentru statele care vor apela pentru situația de criză.

- Din Fondul de criză, Guvernul ar trebui să aloce 50 mln pt un Fond de șomaj tehnic, aplicând legislația curentă și anticipând că numărul oficial al șomerilor în RM va crește rapid de la 38.000 la peste 100.000.

- Alocarea suplimentară a 50 milioane lei pt Fondul de Subvenționare în agricultură, dar ar trebui să menționăm în acest context că statul mai are și niște datorii istorice față de agricultori, care au atins în 2019 suma istorică de cca 600 mln lei. Nu este clar mecanismul de alocare a lor și cum rezolvăm problema datoriilor istorice.

- Guvernul trebuie să intervină cu mai multe facilități fiscale de urgență: (a) scutirea de 100% din impozite pe salarii pentru companiile ale căror activitate a fost prin dispozițiile Guvernului. (b) scutirea de 60% din impozit pe salarii a celorlalți agenți economici. În plus, Guvernul trebuie să aloce (c) 200 mln lei pentru susținerea directă a micului business, fără de care scutirile fiscale nu vor avea nici o relevanță. Este evident că marea majoritate a companiilor nu au cum să achite salarii pentru angajați, ceea ce face propnerea PM de a returna impozitele după achitarea salariilor eronată și irelevantă.

2. RM are nevoie de împrumuturi de urgență din fonduri externe pentru prevenirea unei opriri complete a economiei.

Măsuri propuse:

- Guvernul a făcut mai multe cereri de susținere financiară în adresa unor bănci (ICF) și actori financiari internaționali

- Noi am propus ca Guvernul să solicite împrumuturi din partea băncilor internaționale și europene recunoscute, evitând împrumuturle suverane (din partea unor state). Până ieri cca 80 de state (din 131) partenere cu FMI lansaseră negocieri legate de contractarea creditelor. Directorul FMI a anunțat că FMI poate pune la dispoziție 1 trln $ sub forma creditelor de urgență.

Ce se întâmplă de fapt?

Avem declarația oficială a FMI, care confirmă disponibilitatea de a aloca 117 mln $ și chiar de a dubla suma. Nu este clară poziția Guvernului. Nu este clar care-i situația creditului din Rusia și a condițiilor aferente. Nu e clar ce negocieri poartă Guvernul cu UE la atragerea de fonduri din banii alocați PaE. Din plicul financiar alocat, RM ar putea solicita max. 50-100 mln Euro.

3. Achitarea obligațiilor sociale și medicale de care companiile private din RM

Măsuri propuse:

- Guvernul propune restituirea cca 43% din fondurile achitate de companii în FAS, CNAS și CNAM; compensarea cu 60% a impozitelor achitate de companile care și-au sistat activitatea, fără decizia expresă a CSE în privința lor (textile, ZEL).

- Noi am propus achitarea parțială a salariilor pentru persoanele scoase în șomaj tenic prin restricțiile impuse de CSE, i.e. a micilor comercianț deținători de patentă, IMM-uri, toate companiile care și-au închis afacerile ca urmare a regimului stării de urgență.

Ce se întâmplă de fapt?

Constatăm că discuția dintre Guvern și alți actori (asociațiile de busienss) au lăsat înafara atenției decidenților cca 70.000 persoane, ale cărora activități comerciale de subzistență a fost sistată prin dispozițiile Comisiei pt Situație excepțională (comercianții priați și deținătorii de patente). Înafara măsurilor propuse de Guvern au rămas și micii producători agricoli, care au crescut material săditor și produse avicole de vânzare. Pentru ei primăvara sunt unicile luni de incasare a banilor, pentru toată perioada agricolă.

Ce trebuie de făcut?

-Propunem suspendarea urgentă a plăților de patentă și a plăților conexe pentru deținători patentelor;

- Propunem identificarea unor soluții de vânzare a mărfurilor în regim exceptional pentru micii producători agricoli, prin identificarea unor spații speciale de piață agricolă provizorie doar pentru producătorii autohtoni.

- Propunem acordarea unui ajutor financiar sub formă de salariu minim pe economie pentru acele persoane cărora li s-a sistat activitatea comercială, ceea ce ar însemna cca 170.000 mln lunar în RM. Acest Fond suplimentar pentru micii comercianți rezolvă 2 probleme majore: susținerea unor persoane social-vulnerabile și infuzia de bani în economia de consum.

4. Suspendarea în perioada situației de urgență a plății impozitelor pe profit

Măsuri propuse:

- Guvernul a dispus amânarea achitării impozitului pe venitul din activitatea de întrerprinzător aferent I trimestru al anului 2020 până la 25 iuni. Suplimentar, Guvernul a dispus amânarea până la 25 aprilie a declarării și achitării impozitului pe venit pentru anul 2019 de către întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești, neplătitori de TVA.

- Noi am propus amânarea achitării impozitelor și suspendarea penalităților pentru companiile mici și mijlocii pt cel puți 3 luni de stare de urgență în RM.

Ce se întâmplă de fapt?

De fapt, dispozițiile Guvernului nu clarifică suficient dacă această amânare de plată se va face fără plăți suplimentare, cum prevede în prezent codul Fiscal.

5. Amânarea achitării serviciilor comunale de populație în perioada stării de urgență

Măsuri propuse:

- Guvernul nu consideră oportun și pretinde că nu se vor găsi bani pentru aceste amânari.

- Noi am propus amânarea achitării serviciilor comunale pt cel puțin 3 luni, ca urmare a lipsei de resurse disponibile de către populație și greutatea cu care sunt achitate serviciile comunale.

Ce se întâmplă de fapt?

Este foarte straniu să aflăm că problema cea mai stringentă pentru populație, achitarea serviciilor comunale, nu este văzută ca o prioritate operațională de bază de către actualul Guvern. Mai mult, rezolvarea acestei probleme chiar nu necesită nici un ban public adiţional și achitările oricum se vor face de către poplație, dar cu o întârziere explicată de măsurile excepționale aplicate în legătură cu pericolele de sănătate publică.

Ce trebuie de făcut?

Soluționarea acestei probleme este foarte simplă: două agenți ide reglementare (ANRE și ANRCETI) oferă dreptul fiecărui furnizor să facă amânări de plată pentru lunile perioadei de urgență (i.e. carantină), cu specificarea că de acest drept se bucură în mod prioritar pensionarii, iar restul persoanelor – printr-o solicitare telefonică. Ulterior, facturile de plată pentru serviciile folosite de consumatori se vor eșalona pentru următoarele 10 luni. Necesitățile financiare pot fi acoperite de prestatori prin contractarea de credite.

6. Amânarea achitării creditelor ipotecare de consum.

Măsuri propuse:

- Guvernul a permis re-eșalonarea creditelor ipotecare pentru persoanele fizice și juridice.

- Noi am propus relaxarea condițiilor de restituire a creditelor bancare pentru persoane fizice și juridice

Ce se întâmplă de fapt?

În realitate s-a permis re-eșalonarea unor plăți la creditele de consum, dar este necesar de obligat ca băncile comerciale să facă re-eșalonarea doar în cazul solicitării clienților. Această măsură trebuie extinsă și pentru companiile private, cu obligarea băncilor de a re-eșalona achitarea acestor credite, fără aplicarea unor plăți suplimentare. Pentru bănci această nu este o povară, câtă vreme creditele nu sunt văzute ca fiind negative de către BNM.

Ce mai trebuie de făcut?

Pe lângă măsurile de relaxare a creditelor de consum la bănci, CFNP trebuie să oblige companiile de microcreditare să re-eșaloneze achitarea creditelor pe termen scurt. Aceste companii se pot refinanța la bănci la dobândă zero, dobânda fiind achitată de guvern din același Fond de Criză. Estimăm garantarea a cca 20 mln lei la un portofoliu total de credite de cca 10 mlrd lei.

7. Restituirea TVA, suspendarea controalelor de stat și remedierea unor vulnerabilități economice.

Măsuri propuse:

- Guvernul a dispus reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA, începând cu 1 mai. Guvernul a dispus acordarea de suport fnanciar persoanelor din diasporă care doresc să investească în sectorul agrar (adiţional cca 50 mln lei alocate pentru subvenționarea agrară). Guvernul a anunțat moratoriu prin dispoziția Comisiei Situații Excepționale până la 1 iunie și prelungirea lui în cazul extinderii.

- Am propus extinderea subsidiilor pt companiile din sectorul agricol și de procesare, revizuirea TVA la horeca, suspendarea controalelor de stat și a vizitelor fiscale planificate și neplanificte în perioada stării de urgență.

8. Prevenirea unei recesiuni mari trebuie făcută cu instrumente financiare de susținere.

Măsuri propuse:

- Guvernul nu a abordat subiectul respectiv deloc.

- Noi am propus dublarea imediată a fondurilor de garantare pentru businessul privat, i.e IMM.

Ce se întâmplă de fapt?

Din Fondul de Criză, pe care noi îl estimăm la cca 4 mlrd lei, Guvenul ar trebui să majoreze sumele pentru instrumentele de intervenție deja existente și să identifice noi posibilități de suport financiar pentru: IMM, fermieri și producători agricoli mici. De asemenea, Fondul de garantare ar putea deschide acces și persoanelor auto-angajate, în special cele afectate direct de criză, cărora li s-a sistat activitatea, să primească garanți pentru obținerea de credite bancare.

Ce trebuie de făcut?

Aceste măsuri sunt necesare, dar insuficiente. Prin garanții, guvernul oferă un anumit stimulent, dar nu garantează protecția debitorilor, care în orice moment pot fi obligați de bănci să efectueze plăți la creditele luate. În aceste condiții, (a) trebuie de obligat băncile comerciale să ofere o vacanță pe perioada stării de urgență +3 luni, la cererea expresă a agentului economic. Trebuie (b) de inclus în aceste măsuri de urgență și companiile de Microfinanțare, iar necesitățile de lichidități se le poată obțină direct din Fondul Anticriză.”

Igor Munteanu, deputat, fracțiunea Platforma DA