Valeriu Saharneanu: „Ce facem cu Paștele Blajinilor?”

În cei aproape 30 de ani care au trecut de la dispariția comunismului, Paștele Blajinilor a devenit una dintre cele mai de masă și mai importante sărbători. Pentru că nu este subiectul acestor rânduri, voi omite abordarea aspectului ei consumist exagerat pe care l-a căpătat în această perioadă. Ceea ce vreau să tratez aici o temă foarte concretă: ce facem cu Paștele Blajinilor din anul acesta?

Regimul de izolare, iar pe alocuri și de carantină, ca rigori de combatere a răspândirii coronavirusului ucigător, a impus peste tot în lume, implicit și în Republica Moldova, corecții serioase în viața de zi cu zi.

Autoritățile noastre au procedat corect atunci când au recomandat cultelor să oficieze în preajma, în noaptea și în ziua de Paște, slujbe într-un cadru închis, fără participarea obișnuită în număr mare a mirenilor. Autoritățile noastre au procedat corect atunci când au avertizat că anul acesta Paștele Blajinilor nu se va putea face așa cum s-a obișnuit, cu mii de oameni în cimitire, la mormintele apropiaților dispăruți. În același timp, autoritățile noastre, întruchipate de data aceasta într-o singură persoană – cea a președintelui Dodon – a convenit cu Mitropolitul Vladimir (de ce doar cu el?) transferarea Paștelui Blajinilor pentru luna iunie. Mitropolia Moldovei așa și a anunțat, că „Paștele Blajinilor se amână pentru datele de 6, 7 și 8 iunie 2020, în ajunul Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (a Cincizecimii)”. Constatăm că în anul pandemiei Mitropolia Moldovei nu limitează, cum ar fi fost normal, zilele Blajinilor, ci îl extinde cu o zi în plus. Zice că pentru evitariea aglomerărilor.

De ce Mitropolia nu a amânat și Paștele pentru luna iunie dacă a avut puterea să amâne Paștele Blajinilor? Înțelegem că președintele Dodon este un populist dus cu gândul doar la favorurile lui de imagine, dar de ce în această capcană a intrat preacucernicul părinte Vladimir? Nu era clar încă dinaintea Săptămânii Patimilor că pandemia, așa cum decurge ea în Republica Moldova, nu va bate în retragere până în luna iunie? Că anume atunci, la începutul lunii iunie, am putea ajunge abia pe greabănul ei. Asta o arată statistica moartă și realitatea vie. Chiar dacă admitem minunea că numărul cazurilor de îmbolnăvire se va afla atunci pe un trend de descreștere semnificativă ori măcar va scădea până la o treime din cel pe care îl avem azi, oare cele trei zile din iunie rezervate amânatului Paște al Blajinilor nu se va putea transforma într-un enorm focar al unui nou și imens val de răspândire a virusului?

Spre deosebire, peste tot în lume, autorități și culte responsabile, au luat în vedere pericolul apariției celui de-al doilea val al pandemiei și a amânat cel puțin pe la anul mari evenimente, iar cele care nu au putut fi amânate au fost anulate cu totul. Vaticanul și Papa, de exempplu, au oficiat slujba Urbi et Orbi din Piața Sf. Petru sub cerul liber, dar fără participarea tradițională a miilor de credincioși. Pe aceștia, Papa, i-au rugat să stea acasă. Un alt exemplu: japonezii au investit miliarde în Jocurile Olimpice de la vară, dar le-au amânat pentru la anul, după ce au chibzuit bine. Viața și sănătatea oamenilor primează. Urmare a gândirii rezonabile și responsabile au fost amânate pentru la anul Campionatul European de fotbal, alte importante campionate, festivaluri, mari turnee de tenis, spectacole, congrese, simpozioane și alte mari reuniuni cu participare numeroasă și aglomerări umane. Aceste autorități și culte au acceptat să piardă sume mari de bani, care pot fi recâștigate, dar să nu pună în pericol viața și sănătatea oamenilor, care sunt irecuperabile înaintea fatalității.

De ce președintele Dodon și mitropolitul Vladimir nu au avut și ei această sclipire de înțelepciune atunci când au luat hotărârea amânării „tocmai” pentru… luna iunie a Paștelui Blajinilor? Oare cei câțiva bănuți, ori chiar sume mari de bani pe care îi adună preoțimea de prin cimitire în zilele când lumea se adună la morminte sunt atât de valoroși, atât de importanți pentru ei, încât să se treacă peste pericolul real pe care îl poate declanșa învălmășeala acelor trei zile? Da, învălmășeală se numește acea perioadă scurtă și foarte intensă când milioane de oameni se pun în mișcare, se deplasează de la sud la nord și invers, de la est la vest și invers, de la oraș la sat și invers și de la sat la sat, cumpărând pomeni, dând și primind pomeni, îmbrățișându-se și sărutându-se. Oricât de multe ar fi avertizările, oricât de riguroase ar fi recomandările, oricât de fierbinți ar fi rugămințile – nimic dintre aceste ”metode” pe care probabil mizează Dodon și Vladimir nu vor putea fi suficient de eficiente ca să se prevină o reaprindere a unor noi și multiple focare de infectare a populației.

Este un scenariu sumbru, dar care se poate transforma realmente într-un dezastru dacă Guvernul nu intervine de urgență de pe acum și nu operează ajustările și corectările care se impun. Paștele Blajinilor trebuie adus în aria realității riguroase pe care o trăim. El se cere sărbătorit ca și Paștele, acasă, fără deplasări masive, fără aglomerații de oameni, fără ca anul acesta să ne întâlnim la cimitire așa cum am făcut anul trecut și alți mulți ani în urmă. Asta, pentru a ne apăra unii pe alții contra bolii, pentru a nu transforma Republica Moldova într-un focar european de infecție totală și pentru a evita o catastrofă umanitară și economică de mari proproții în hotarele ei. Bănuții pe care Dodon & Vladimir i-au juruit preoțimii în colectările din marile aglomerații de prin cimitire de Paștele Blajinilor amânat în iunie nu se merită.

Am telefonat în ajun unei rude în satul meu natal Cuizăuca. Ieri acolo s-a descoperit al nouălea caz de îmbolnăvire în urma contactării virusului Covid-19. Nu se știe cu exactitate cine a adus și cum a ajuns virusul în sat. Presupuneri sunt multe. Ca peste tot, lumea din Cuizăuca nu stă locului: revine acasă de prin străinătățuri, vine-se duce cu nevoi în sat și din sat, umblă la înmormântări, cumpărături, lucrări agricole. Cuizăuca se pregătește să intre în carantină generală. Cât va dura, nu se știe. Va ține cont molima să pună capăt dezmățului ei până în data 6, 7 ori 8 iunie, convenită de Dodon&Vladimir ca zile a Paștelui de Blajini amânat de ei? Mai mult ca probabil că nu.

Așa că eu și familia mea vom ține cont că Paștele Blajinilor în anul 2020 nu se amână. El va avea loc așa cum este prestabilit: la o săptămână după Ziua Învierii Domnului. Se schimbă doar condițiile de aducere a omagiului. Mâne, duminică, și luni (la Cuizăuca Paștele Blajinilor este duminică, iar la Frumușica – luni), vom sta acasă, vom așeza sub icoane portretele părinților, fraților, rudelor apropiate plecați în lumea celor drepți, vom aprinde câte o lumânare, îi vom pomeni cum se cuvine, ne vom ruga să aibă parte de lumină blândă acolo unde sunt și să ne ajute și pe noi, cei de dincoace, dacă pot, să scăpăm de nevoi, de molima coronavirusului și… „de cel viclean”. Voi, ce veți face?

Valeriu Saharneanu