Mama lui Ilie Cazac: „Îi îndemnăm pe părinţii lui Alexandru Rjavitin să ne urmeze exemplul, ca să-şi apere fiul”

Stela Surchicean, mama lui Ilie Cazac, a declarat pentru Jurnal.md că a aşteptat timp de zece ani această decizie. „Am fost informaţi că am câştigat procesul în ziua de Crăciun. Ne-am bucurat chiar dacă nu ne aşteptăm că Federaţia Rusia îşi va onora în timpul apropiat obligaţiunile. Pentru noi contează în primul rând că am putut demonstra prin intermediul unei instanţe internaţionale că am avut dreptate. Fiul meu a stat închis ilegal, a fost maltratat fizic şi psihic. Ne-au întors spatele prietenii, vecinii, colegii lui Ilie. Suferim şi în prezent. Oamenii de aici nu acceptă să ne fie prieteni nici măcar pe reţelele de socializare. Suntem văzuţi ca nişte „vrăjmaşi ai poporului” de aici. Iată de ce pentru noi este importantă decizia CEDO. Demonstrează că nici Ilie, nici noi, familia lui, nu am făcut nimănui niciun rău”, a declarat Stela Surchicean.

Părinții lui Ilie Cazac

Amintim că Ilie Cazac a fost reţinut în 2010, fiind acuzat de spionaj în favoarea Chişinăului. Părinţii acestuia au declarat atunci greva foamei în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse de la Chişinău.

Aceştia au instalat un cort vizavi de sediul ambasadei şi lozinca: „Nu folosi, Rusie, copiii noştri în jocurile tale politice”. Reprezentantul misiunii diplomatice i-a informat însă că Ambasada nu poate interveni în cazul lor deoarece „nu se implică în treburile interne ale Transnistriei” şi le-a recomandat să ia legătura cu autorităţile de la Tiraspol.

Pe atunci Ilie Cazac avea 25 de ani şi activa la Inspectoratul Fiscal din Bender. A fost reţinut pe martie 2010 în timp ce se întorcea acasă de la serviciu. Tânărul a fost reţinut după ce serviciile secrete de la Tiraspol au efectuat o percheziţie la domiciliul său. Părinţii nici măcar nu ştiau în ce închisoare este deţinut. La 9 februarie 2011, în urma unui „proces” închis, lipsit de drepturile elementare precum cel la avocat sau la întrevederi cu rudele, Ilie Cazac a fost condamnat la 14 ani închisoare.

Timp de mai bine de un an și jumătate părinții tânărului, avocați din cadrul Asociației Promo-LEX, dar și o serie de organizații internaționale au depus eforturi pentru eliberarea acestuia. În cele din urmă Ilie Cazac a fost eliberat la 31 octombrie 2011, fiind “grațiat” de către liderul regiunii separatiste.

Înalta Curte de la Strasbourg a constatat violarea, de către Federația Rusă, a art. 3 care prevede interzicerea torturii, art. 5 alin. 1 care se referă la dreptul la libertate și siguranță și art. 6 alin. 1 privind dreptul la un proces echitabil. Reclamanții au fost reprezentați de către avocați și juriști din cadrul Asociației Promo-LEX.

Stela Surchicean consideră că acest caz ar putea servi drept exemplu şi pentru alţi cetăţeni din regiune care simt că le sunt încălcate drepturile.

„Urmăresc cu durere în suflet cazul lui Alexandru Rjavitin din s. Pervomaisc. Îi îndemn pe părinţii acelui băiat să urmeze calea noastră. Ce am făcut eu, aceea să facă şi ei, să protesteze, să declare greva foamei în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse. Chiar dacă misiunea diplomatică de la Chişinău spune că nu decide nimic, în realitate ei sunt cei care decid în această regiune. În cazul nostru, mai mulţi angajaţi de la Tiraspol au fost chemaţi ulterior să dea explicaţii. Deciziile CEDO demonstrează iar şi iar că Rusia se face culpabilă de încălcarea drepturilor omului în Transnistria”, a mai spus mama lui Ilie Cazac.

Părinții lui Ilie Cazac

Amintim că Alexandru Rjavitin a fost înrolat în structurile paramilitare din stânga Nistrului în august 2015 şi a reușit să evadeze, acuzând grave abuzuri și încălcări ale drepturilor sale. Potrivit Promo-Lex, în decembrie 2019, după o perioadă de aflare la Chişinău, tânărul s-a întors în regiunea transnistreană, în s. Pervomaisc, să-și viziteze familia, iar la data de 18 decembrie 2019, în jurul orei 20:00, acesta a dispărut din propria locuință. Se presupune că a fost răpit de către structurile de forță ale administrației de la Tiraspol, și acum este deținut în Izolatorul de detenție provizorie al miliției din Tiraspol.

Federaţia Rusă pasează vina pe autoritățile de la Tiraspol

Cât privește executarea deciziilor CtEDO, există o problemă, în special în regiunea transnistreană, având în vedere că Federația Rusă consideră aceste cazuri politizate. Kremlinul s-a conformat doar în cazul lui Vadim Pisari, tânărul omorât la postul de pacificare din preajma s. Pârâta. După ce CtEDO a constatat în 2015 violarea dreptului la viață, Rusia a achitat despăgubiri familiei tânărului și a dispus redeschiderea urmăririi penale în privința soldatului care a împușcat.

În celelalte cazuri, Federația Rusă refuză să plătească compensații, motivând că nu poartă nicio răspundere pentru actiunile autorităților transnistrene, deşi Curtea Europeană a opinat că pentru ceea ce fac autoritățile din stânga Nistrului este responsabilă direct această țară. Relevantă în acest sens este cauza Catan și alții, care se referă la plângerile depuse de mai mulți profesori, copii și părinți de pe malul stâng al Nistrului în privința interzicerii studierii în școli în limba română. CEDO s-a pronunțat pe marginea acestui caz în 2012, când a considerat că Rusia se face vinovată de acțiunile regimului separatist de la Tiraspol. Totuși Federația Rusă refuză să-și asume responsabilitatea, mai ales că este obligată să achite o compensație în valoare de 1 milion 70 de mii de euro.

Cererea „Cercavschi şi alţii contra RM şi Federaţiei Ruse”, depusă în 2006, conţinea plângerea profesorilor, părinţilor şi elevilor de la liceul „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol.

„Noi am fost scoşi din clădire în 2002 şi până în prezent suntem obligaţi să facem 34 km tur-retur ca să mergem la şcoală. Chiar dacă Rusia refuză să execute decizia, noi suntem mândri că am obţinut câştig de cauză, deoarece am demonstrat opiniei publice internaţionale, că drepturile omului în stânga Nistrului, în regiunea ocupată de regimul separatist, se încalcă şi că aici am luptat şi continuăm să luptăm pentru a ne apăra dreptul la educaţie în limba maternă”, a declarat directoarea liceului, Eleonora Cercavschi.

Eleonora Cercavschi

„Nu putem să stăm şi să tăcem, să nu batem alarma, că suntem ostatici ai unui regim neconstituţional. Mai devreme ori mai târziu, Federaţia Rusă va trebui să dea dovadă că este o ţară civilizată, un stat care se conformează la cerinţele comunităţii internaţionale”, a mai spus Cercavschi.

Svetlana Corobceanu