Au renunțat la visul străinătății și au revenit acasă; Povestea motivațională a unor tineri din Republica Moldova // VIDEO

Constantin Nichita, din satul Colibași, raionul Cahul, are 26 de ani, iar ultimii 7 i-a lucrat din greu în Anglia. După ce a absolvit liceul din Colibași, a aplicat la studii în România, însă nu a fost admis. Atunci a decis să nu piardă timpul și să plece la muncă în Anglia. Între timp, s-a căsătorit, iar după ani de zile de muncă în străinătate, acum s-a întors în satul de baștină, unde împreună cu soția sa, Cătălina, pune temelia propriei case.

Constantin a știut din start ce casă își dorește, însă familia Nichita a avut nevoie de ceva timp ca să găsească locul unde să-și construiască locuința visurilor lor. Tinerii recunosc că au avut și ezitări în decizia de a cumpăra un teren în satul de baștină, dar și descurajări din partea celor din jur.

„Mulți cunoscuți, când auzeau că vrem să construim aici o casă, erau dezamăgiți și ne spuneau: sunteți tineri, ați fost în altea țări, ați văzut cum e acolo și ați decis să vă întoarceți? Descurajările acestea însă ne-au făcut să ne dorim și mai mult lucrul ăsta”, spune Cătălina.

Nu și-au dorit o casă foarte mare, însă în cele din urmă au rămas suprinși de cât de mult spațiu vor avea.

Locul unde se construiește locuința familiei Nichita are și o priveliște impresionantă, calea ferată și Prutul, iar tinerii spun că acesta a fost unul dintre motivele pentru care au optat pentru acest teren.

Sunt conștienți că în Moldova ca să-ți construiești o casă este nevoie de o sumă impunătoare de bani, iar salariul minim pe economie nu le-ar permite nici să întrețină o locuință, darămite să o pună pe picioare. Din acest motiv, Constantin spune că va mai merge la muncă în străinătate, pentru a-și vedea casa gata cât mai curând.

„Cred că este nevoie de un curaj colosal să faci o casă în Moldova. Făcând diferite calcule și comparând media salariilor din RM, am înțeles că o familie își permite să finalizeze toate lucrările abia la bătrânețe. Și pentru noi plecarea peste hotare a fost pentru a reduce din acest termen. O construcție de la temelie până la acoperiș e de ordinul zecilor de mii de euro. Ca să ducem lucrările până la capăt, cu siguranță va trebui să mai petrec o perioadă acolo, ca să ne vedem casa visurilor în realitate”, afirmă Constantin Nichita.

În același sat locuiește încă un tânăr, Constantin Fragopol, întors recent și el din Marea Britanie, unde a muncit mai mulți ani în domeniul construcțiilor.

A plecat din Moldova din cauza sărăciei, iar în toamna anului 2020 Constantin a decis, împreună cu soția lui, că doresc să se stabilească la Colibași și să cumpere o casă în localitate, însă nu o casă oricare, dar pe cea a bunicilor. Are planuri mari acasă, dar admite că într-o zi s-ar putea să plece din nou peste hotare.

Ca să rămână în Moldova, Constantin spune că are nevoie de câteva condiții simple, dar imperative.

„Banii, în primul și în primul rând. A face bani în țară... E dezastru să construiești o țară. Și drumurile ne ucid, mașinile nu țin mai mult de jumătate de an. E greu în țară. Oricum acasă o să revenim, dar asta e”, spune Constantin Fragopol.

Nu-și doresc lucruri imposibile, doar un trai decent și o viață liniștită alături de cei dragi. Însă în prezent tinerii recunosc că e nevoie de mult curaj și optimism să îți vezi viitorul în Moldova.

Generația tânără rămâne a fi o resursă strategică a țării pentru care statul are datoria să asigure toate condițiile unei vieți decente și prospere. Totuși administrația locală spune că resursele, dar și ajutorul pe care-l pot oferi cetățenilor reveniți, este unul foarte mic.

De câțiva ani, satul Colibași face parte din proiectul „Migraţie şi dezvoltare locală” parte a unei intervenții multianuale a Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare. Împreună au reușit să implementeze mai multe proiecte care au favorizat dezvoltarea socio-economică din localitate. Faptul că localtitatea Colibași se dezvoltă îi face pe cei plecați să revină acasă, dar, cel mai important, să-și vadă viitorul în țară. Se văd în Moldova și își doresc cu tot dinadinsul un viitor acasă. Însă ca ei să rămână e nevoie de puțin efort și din partea statului, ca să-i motiveze și să le ofere suficiente posibilități de dezvoltare.