#FinCENFiles — este una dintre cele mai mari scurgeri de rapoarte bancare confidențiale care arată banii unor lideri mondiali, teroriști, traficanți de droguri, persoane implicate în spălări de bani sau în inginerii financiare. Datele includ un număr mare de rapoarte de activități suspicioase, depuse de către bănci și alte instituții financiare către Guvernul SUA.Sursa datelor este o scurgere de la Rețeaua de Combatere a Infracționalității Financiare din cadrul Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii (FinCEN), și au fost obținute de BuzzFeed News și The International Consortium of Investigative Journalists.

Documentele provin în urma unei solicitări de informație adresată de Comisiile Congresului SUA. Solicitarea a vizat date ale FinCEN legate de investigația procurorului special Robert Mueller referitor la implicarea rușilor în alegerile prezidențiale americane din 2016.

RISE Moldova este partenerul pentru Republica Moldova al proiectului de investigație #FinCENFiles.

Sfătuitorul oligarhului

Serghei Iaralov este cetățean moldovean, născut în Rusia, iar în ultimii zece ani a locuit când la Chișinău, când pe Coasta de Est a SUA, la câțiva pași de Oceanul Atlantic, în statul Massachusetts.

La Chișinău, el s-a afișat public în jurul oligarhului Vlad Plahotniuc, în special, în cadrul unor negocieri politice de care a depins soarta întregii țări.

Singura funcție publică deținută de Iaralov a fost cea de consilier al fostului viceprim-ministrului, ministru al Economiei, Valeriu Lazăr. Detalii, aici.

Tovarășul „Serioja”, l-a numit Filat

Chiar dacă nu a fost niciodată deputat, sfătuitorul oligarhului a fost surprins de mai multe ori pe holurile de la Parlament, inclusiv în ziua în care a fost reținut fostul prim-ministru, Vlad Filat, ulterior, condamnat pentru mai multe fapte de corupție.

„ […] Este un tovarăș acolo în spate, Iaralov Serioja – îi spune, care, cel puțin, mă bucur, că este în această sală. A participat, practic, la toate discuțiile și la toate târgurile făcute […]”, a recunoscut Vlad Filat, în ultimul său discurs de la tribuna Parlamentului din 15 octombrie 2015. Detalii, aici.

„Serioga”, îi zicea Dodon

Ultima apariție publică a lui Iaralov a fost în iunie 2019, fiind prezent la întâlnirea dintre Plahotniuc și președintele țării, Igor Dodon, în încercarea de a forța o nouă coaliție PD+PSRM.

„Eu aș înlocui și aș lăsa doar – statut special (referire la statutul regiunii transnistrene – n.r.) […]”, îi spunea Iaralov lui Dodon. „Serioga, asta e principial […]”, intervenea președintele Dodon.

Atunci, afacerea politică a picat, iar oamenii lui Plahotniuc au difuzat un filmuleț video de la acea întâlnire, unde Dodon a vorbit și despre banii primiți de la Moscova. Negocierea a avut loc la sediul PD, iar discuția a fost înregistrată, în secret, cu două dispozitive – unul camuflat într-o umbrelă, iar celălalt într-un dulap de culoare deschisă.

În viața politică, el s-a remarcat, formal, prin funcția de vicepreședinte PDM, într-o perioadă în care Plahotniuc era președintele partidului. În 2019, după ce a picat afacerea politică cu socialiștii, Plahotniuc și-a dat demisia din partid și a fugit din țară pe fondul schimbului de putere de la Chișinău, iar Serghei Iaralov și-a pierdut și el funcția.

În prezent, pe cei doi îi leagă un dosar penal pentru dublă identitate.

captură videoaptură video

Colapsul celor trei bănci

În perioada 2012-2014, Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank au trecut printr-un proces complex de spălare de bani până s-au prăbușit. Paguba – 1.000.000.000 de dolari, iar nota de plată a picat pe umerii oamenilor care n-au avut nicio legătură cu frauda.

Inițial, cele trei bănci au suportat mai multe modificări în structura de acționariat. Ulterior, în mod coordonat, bancherii au acordat împrumuturi dubioase, pe bandă rulantă, fiind implicate zeci de companii offshore, bănci folosite în inginerii financiare, afaceriști cu renume și funcționari corupți.

Compania Kroll, contractată de stat să investigheze frauda de un miliard de dolari, dispărută din sistemul bancar, a prezentat mai multe probe care-l scoate în prim-plan pe afaceristul-politician Ilan Șor drept unul dintre beneficiarii de bază.

„Din cele descoperite reiese că tranzacțiile, în care au fost implicate companiile „Grupului Șor”, par să fi contribuit, în cele din urmă, la prăbușirea băncilor la sfârșitul anului 2014”, se spune în unul din rapoartele Kroll. Detalii, aici.

Dosarul lui Șor se află în judecată de mai mulți ani, doar că, între timp, a fugit și el din țară cam în aceeași perioadă în care a dispărut și oligarhul Vlad Plahotniuc.

Ancheta de peste ocean

În 2016, Deutsche Bank Trust Company Americas (DBTCA) a verificat în registrul tranzacțiilor peste treizeci de firme care figurau în scandalul bancar de la Chișinău.

Astfel, pe 13 iulie 2016, banca cu sediul în New York a transmis Rețelei de Combatere a Infracționalității Financiare din cadrul Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii (FinCEN) un raport confidențial în care menționa că a identificat 3.156 de tranzacții. Acestea au fost făcute de 18 dintre companiile suspecte, prin intermediul conturilor sale deținute la bănci din diferite țări.

Cele mai multe plăți au fost procesate de către AS Privatbank – subsidiară Privatbank din Ucraina, – 2.987 de tranzacții și ABLV Bank As Riga – 78 de tranzacții. Ambele sunt din Letonia și apar în investigația Kroll.

Ancheta DBTCA cuprinde perioada: ianuarie 2012 – iunie 2016, iar suma totală a tranzacțiilor este de aproape 340 de milioane de dolari. La finalul documentului, redactat de Deutsche Bank Trust Company Americas, este menționat că banca „nu poate confirma dacă vreuna dintre tranzacții a fost implicată în frauda bancară”.

În acest caz, DBTCA a făcut un rezumat al operațiunilor bancare identificate, prezentând: suma, data, numărul de tranzacții, băncile și beneficiarii.

Lista companiilor din raport

Cea mai mare sumă de bani din documentul confidențial este legată de compania – Metalforum LP. În 2013-2015, aceasta a făcut 797 de tranzacții, pompând prin conturi 168,7 milioane de dolari.

Metalforum LP a fost înregistrată în Marea Britanie pe 30 ianuarie 2012, perioadă în care începuseră procesul de preluare a celor trei bănci din Moldova.

Potrivit sentinței de condamnare a fostului prim-ministru Vlad Filat, trimis după gratii în urma unui autodenunț făcut de Ilan Șor, Metalforum LP avea conturi deschise la banca letonă Privatbank și era gestionată de Șor. Astfel, de pe conturile acestei companii, suma de 150 de mii de euro și-a pierdut urma, trecând prin mai multe firme, până a ajuns la Vlad Filat. Acesta fiind doar unul din episoadele care l-a implicat pe Filat în „mita de la Șor”. Detalii, aici.

În același lanț de operațiuni bancare cu Metalforum LP apare și Seabon Limited, o firmă implicată în „The Russian Laundromat” (cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est – cel puțin de 20 de miliarde USD), dar și în „Miliardul dispărut” de la Chișinău. În decizia de condamnare a afaceristului Veaceslav Platon, judecat în dosarul „Jaful secolului”, este menționat că Seabon Limited ar fi fost gestionată de Platon. Detalii, aici.

Tranzacțiile Drensler. Iaralov, trecut la beneficiari

Drensler LLP este o firmă britanică creată în 2006 de două societăți dubioase din paradisul fiscal BVI (Ireland & Overseas Acquisitions Ltd și Milltown Corporate Services Ltd) și dizolvată în 2014.

Investigația Deutsche Bank Trust Company Americas menționează în documentul expediat la FinCEN că, firma Drensler LLP este legată de 1115 tranzacții în sumă 37,5 milioane de dolari, făcute în perioada 4 ianuarie 2012 – 23 august 2013.

Plățile au fost procesate de următoarele bănci: Banca de Economii a Moldovei, Moldindconbank, Energbank, AS Privatbank, Ameriabank, și ABN AMRO Bank.

Iar beneficiarii implicați în aceste transferuri sunt mai multe companii și două persoane fizice. Una din ele este Serghei Iaralov.

Contactat de RISE Moldova, Iaralov nu a răspuns la apelurile și nici la mesaje noastre.

La nivel internațional, în 2012, Drensler LLP a fost folosită într-un scandal FIFA prin care niște ruși au spălat fonduri publice în urma unui transfer internațional la Clubul rusesc de fotbal FC Rostov.

La Chișinău, Drensler a figurat într-un litigiu cu datorii de milioane disputat între „Moldconstruct Market”, firmă la care a lucrat Oleg Voronin, fiul președintelui Vladimir Voronin, și Fiscul moldovenesc. Motivul – o amendă aplicată după un control fiscal. Detalii, aici.

Drensler LLP apare și în raportul Kroll. Rusoaica Liliya Pleskachevskaya, impresara interpretei Jasmin – Sara Shor (soția lui Ilan Șor) a luat cu împrumut peste 700 de mii de euro pentru a cumpăra acțiuni la Unibank, una din cele trei bănci din „Miliardul dispărut”. Pleskachevskaya a mai luat bani și de la alte două companii-paravan, reușind să pună mâna pe 4,7% din acțiunile Unibank. Detalii, aici.

Totodată, aceeași companie înregistrată în Marea Britanie a apărut recent în documentele din #MetalLeaks. Din extrasele bancare obținute de RISE Moldova, Drensler a încasat câteva milioane de dolari de la Rowallan Overseas SA, o societate offshore, controlată de Vlad Plahotniuc.

sursa: Rise Moldova