Potrivit proiectului, conducta va avea o lungime de 120 de kilometri și o capacitate de a transporta anual aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România în Republica Moldova. Firma „Transgaz” și-a luat angajamentul de a investi în construcția acestui obiectiv până la 93 de milioane de euro. 38 de milioane vin ca împrumut din partea Băncii Europene de Investiții.

Însă Datele Biroului Național de Statistică, publicate în februarie, nu erau optimiste. Un raport al instituției, privind exporturile şi importurile în anul 2018, arăta că pentru prima oară de la independenţă încoace deficitul balanţei comerciale a trecut de trei miliarde de dolari. În anul 2018, Republica Moldova a importat produse în valoare de 5,8 miliarde de dolari, cu 3,1 miliarde mai mult decât a exportat. S-a ajuns la acest record negativ după ce pe parcursul anului, deficitul comercial a crescut cu 27 la sută, sau cu 651 de milioane de dolari faţă de 2017. Experţii economici au notat atunci că Republica Moldova a înregistrat mereu exporturi mai mici decât importuri, dar este pentru prima oară când decalajul este atât de mare, ceea ce confirmă o dată în plus că economia este una de consum, dependentă de remiterile de peste hotare. Doar banii trimişi din străinătate le permit celor de acasă să cumpere mai multe bunuri şi produse.

În luna martie, după aproape trei ani în care preţurile plafon pentru carburanţi au fost stabilite de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, s-a decis revenirea la vechea metodologie de calculare a costurilor şi la o liberalizare a pieţei produselor petroliere. Operatorilor li s-a permis să-și calculeze singuri tariful la pompă.

Decizia de revenire la vechea metodologie de calcul, cu aplicarea rentabilităţii de zece la sută, a fost votată unanim, atunci. Fostul director al ANRE Victor Parlicov spunea că trecerea la preţurile calculate de petrolişti şi renunţarea la plafonarea lor de ANRE este o revenire la normalitate, dar problema rămâne aceeaşi ca şi în anul 2016 - aranjamentele de cartel între operatorii petrolieri, la care Consiliul Concurenţei n-a reacţionat în niciun fel.

Tot în martie ne-am pomenit cu preț mai mare la gaze din partea Gazprom. Costul gazelor naturale livrate de gigantul rus au fost stabilite de 237,46 de dolari pentru o mie de metri cubi, preţul de import fiind mai mare cu aproximativ 25 la sută, comparativ cu cel din aceeași perioadă a anului precedent. Tariful a fost pus doar pentru primul trimestru al anului, potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Datele ANRE arată că în 2018, în Republica Moldova, fără regiunea transnistreană, au fost importate 1,13 miliarde metri cubi de gaze, cu aproape 96 milioane metri cubi mai mult decât în 2017. Este cel mai mare volum importat, din anul 2011.

Veștile proaste au continuat. La începutul lunii mai, oamenii au rămas șocați de scumpirea bruscă a cartofilor. În piețele din Chișinău, un kilogram costa în jur de 25 de lei, de trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Producătorii locali vorbeau atunci despre lipsa forței de muncă, iar autoritățile invocau condițiile meteo în țările de unde provin cartofii.

Dacă în 2018, un kilogram de cartof costa în jur de 5-6 lei, în luna mai 2019, acesta ajungea și la 30. Chiar și comercianții spuneau că niciodată nu au vândut cartofii la un preț atât de mare. Scumpirea i-a revoltat atunci pe unii deputați.

Anul a fost marcat și prin faptul că în iulie, Uniunea Europeană a reluat sprijinul financiar pentru Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn. "Deblocarea asistenței financiare este un semn clar al sprijinului din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova şi cetățenii săi, de apreciere a măsurilor deja întreprinse și de încurajare a reformelor", a declarat atunci comisarul european după ședința Consiliului, la care a participat şi ministrul de Externe de atunci, Nicu Popescu. Se întâmplă după ce în noiembrie 2018, Uniunea Europeană a decis reducerea sprijinului financiar pentru Republica Moldova din cauza declinului democratic şi al statului de drept.

Tot în iulie, Guvernul a anunțat că este nevoit să rectifice bugetul de stat pentru anul curent. Proiectul prevedea anularea unor facilității fiscale și creșterea unor taxe. De asemenea, au fost anulate facilităţile fiscale, care nu au un scop de echitate socială.

În august a ieșit la iveală că beneficiarul final al companiei „Duet Private Equity Limited”, care a cumpărat întreprinderile „Red Union Fenosa” și „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” de la grupul energetic spaniol „Naturgy” este un miliardar din Cehia. Declarația a fost făcută atunci de către ministrul Economiei, Vadim Brânzan.

Tot atunci, Brânzan spunea că omul de afaceri a promis că nu va înstrăina activele de la „Union Fenosa” fără acordul Consiliului Suprem de Securitate. Se discuta și despre o eventuală scumpire a curentului.

Cu o lună mai târziu s-a aflat că reprezentanții companiei care a privatizat Air Moldova au părăsit teritoriul Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de către președintele Comisiei parlamentare de anchetă Igor Munteanu, în cadrul prezentării unui raport privind legalitatea privatizării Air Moldova și concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Munteanu spunea atunci că Dzintars Pomers, administratorul Civil Aviation Group, firma care a privatizat Air Moldova, nu a dat curs solicitărilor repetate de a se prezenta la comisa parlamentară și a părăsit teritoriul Republicii Moldova, pe 12 septembrie. În documentul comisiei de anchetă se arăta că datoriile adunate de Air Moldova până la privatizare s-au acumulat artificial cu intenția inițială de a înstrăina compania. Experții comisiei de anchetă mai spuneau că cele mai mari datorii pe care le-a acumulat Air Moldova au fost de la companii din grupul Șor: Avia Invest, Aeroport Handling și firma de catering.

Cât despre Aeroportul Internațional Chișinău, în raport se arăta că întregul proces de concesionare a fost afectat de condiții de nulitate, deoarece au fost încălcate normele legale la semnarea contractului de concesiune. Comisia guvernamentală de monitorizare a firmei concesionare nu s-a deplasat niciodată la aeroport, pentru a verifica executarea obligațiilor investiționale, pe care și le-a asumat Avia Invest, ci s-a bazat doar pe datele oferite de această companie. În raport se mai spunea că darea în concesiune a Aeroportului Chișinău pe o perioadă de 49 de ani, cu aplicarea unei redevențe de doar un procent din veniturile companiei, nu a avut nicio logică economică.

Tot în septembrie, Centrul Național Anticorupție și procurorii anticorupţie anunțau că au aplicat sechestre în valoare de aproximativ 364 de milioane de lei în dosarul fraudei bancare şi au ridicat 11 automobile de lux. Printre bunurile indisponibilizate erau active, mijloace financiare și capitaluri sociale. În vederea recuperării prejudiciului cauzat în urma devalizării sistemului bancar, au fost ridicate și 11 autoturisme care aparţineau companiilor gestionate de unul dintre beneficiarii fraudei. Este vorba despre maşini de lux, inclusiv blindate, Mercedes, Bentley şi Toyota.

Iar Agenția Proprietății Publice a scos la iveală premiile salariale, de sute de mii de lei, și călătoriile de lux în Dubai, Amsterdam, Tel Aviv sau Berlin ale fostului director al Moldtelecom, Dan Mitriuc. Pentru deplasările, mai mult turistice decât de serviciu, compania a plătit peste 400 de mii de lei. De exemplu, o noapte într-un hotel din Dubai costă aproape 700 de euro. Datele au ieșit la iveală în urma unui audit efectuat la Moldtelecom. Controlul a depistat multe practici vicioase - utilizarea resurselor companiei în scopuri personale, angajări fictive și chiar achitarea unor plăți pentru servicii inexistente. În anul 2013, Moldetelecom și o întreprindere cu capital străin au încheiat un acord privind întreținerea bazei de date pentru realizarea portabilității numerelor. Moldtelecomul s-a obligat să achite o plată lunară, de 3 eurocenți, pentru fiecare număr alocat operatorului prelicență.

Auditul a mai descoperit că multe dintre deplasările peste hotare ale șefilor Moldtelecom plătite din banii companiei erau făcute în scopuri personale. De exemplu, fostul director general și fostul director financiar au efectuat o călătorie în Dubai în perioada 6-10 martie, care au costat Moldtelecom-ul... 125 de mii de lei!

„Cu bani furați de la Banca de Economii, Vladimir Plahotniuc a finanțat inclusiv posturile TV Prime și Publika!”. Asta spunea la sfârșitul lunii septembrie deputatul Alexandru Slusari, președintele Comisiei de anchetă privind jaful bancar. Informațiile puteau fi găsite în lista beneficiarilor furtului miliardului, întocmită de compania Kroll. Alexandru Slusari mai spunea că în raport figurează și multe companii afiliate lui Plahotniuc, dintre care Prime Management, Otiv Prime, Prime TV, Finpar Invest, Basconlux și Gemeni.

În replică, „General Media Group CORP SRL” a emis o declarație în care nega că postul de televiziune respectiv ar fi finanțat cu bani din furtul miliardului.

La începutul lunii octombrie, Comisia Europeană anunța că Republica Moldova va primi 30 de milioane de euro din partea Uniunii Europene în cadrul programului de asistență macrofinanciară, fiind prima tranșă din cele trei, aprobate încă în septembrie 2017. Programul are drept scop acoperirea nevoilor de finanțare externă a Republicii Moldova, dar și implementarea unor reforme structurale ambițioase.

Programul de macro-asistență are o valoare totală de până la 100 de milioane de euro. Acesta prevede combaterea corupției, a fenomenului ”spălarea banilor”, o transparență în gestionarea finanțelor publice, îmbunătățirea mediului de afaceri. Alocarea primei tranșe de asistență macrofinanciară a Uniunii Europene a fost amânată în urma deciziei Curții Supreme de Justiție de a anula rezultatele alegerilor la Chișinău.

După un an de la privatizarea companiei Air Moldova, însoțită de promisiuni pompoase, precum majorarea flotei și extinderea destinațiilor, principalul acționar al firmei câștigătoare, Blue Air, s-a retras din afacere în favoarea unui cetățean leton, Dzintars Pomers. Au rămas, în schimb, datoriile istorice de peste un miliard de lei, plus altele noi, acumulate în ultimul an. Despre acest lucru s-a aflat la mijlocul lui octombrie. Conform datelor privind unităţile de drept înregistrate în Republica Moldova, Blue Air s-a retras din acționariatul Air Moldova, iar în locul acesteia apare cetățeanul Letoniei, Dzintars Pomers, cu 49 la sută din acțiuni. Ceilalți acționari, cu câte 25,5 la sută, rămân Andrei Ianovici și Serghei Melnik, din Republica Moldova. Astfel, Air Moldova era deținută de trei persoane fizice și nici urmă de investitor strategic. În 2018, directorul general al Blue Air și-a organizat o vizită la Chișinău, unde anunța planuri de dezvoltare a companiei Air Moldova. Printre altele, el își asuma achitarea datoriilor de 1,2 miliarde lei.

La sfârșitul lunii octombrie, Republica Moldova a fost anunțată despre o nouă tranșă de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, fiind vorba de aproape 25 de milioane de euro. Acordarea a fost aprobată de Comisia Europeană. Potrivit unui comunicat al Guvernului, banii urmau să fie alocați pentru îmbunătățirea condițiilor și calității studiilor în centrele de instruire și excelență pentru polițiști, implementarea unui sistem de formare profesională continuă pentru aceștia și pentru îmbunătățirea condițiilor din izolatoarele de detenție preventivă. Din iulie și până în octombrie, Uniunea Europeană a oferit 73,5 de milioane de euro Republicii Moldova.

După nenumărate scandaluri în care a fost implicată, la începutul lunii noiembrie, Întreprinderea de stat "Metalferos" a fost lipsită de monopolul la comerțul și exportul de metale. Guvernul Sandu a aprobat proiectul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind eliminarea monopolului și a abrogat, totodată, decizia din 2002, care a dus la instituirea monopolului de către "Metalferos". ”Demult am așteptat această decizie”, declara atunci prim-ministrul Maia Sandu.

Întreprinderea de stat „Metalferos” a fost înființată în 1995. Compania se ocupă de achiziționarea, prelucrarea și comercializarea deșeurilor de metale feroase și neferoase. 78 la sută din acțiunile companiei sunt deținute de stat. Anterior, Inspectoratul General al Poliției anunța despre documentarea a unui „grup infracțional organizat”, fiind suspectat de organizarea „unei scheme de spălare de bani în proporții deosebit de mari, prin introducerea unor date denaturate în actele de contabilitate, financiare și bancare”. Reprezentanții blocului ACUM au acuzat în repetate rânduri Partidul Democrat și pe fostul lider al formațiunii, Vladimir Plahotniuc, că ar sta în spatele companiei „Metalferos”.

La sfârșitul lunii noiembrie, Guvernul condus de Ion Chicu aprobă proiectul bugetului de stat pentru 2020, calificat drept unul al ”investițiilor și al creării locurilor de muncă”, chiar dacă prevede un deficit de 7,4 miliarde de lei. Banii necesari ar urma să fie împrumutați de la bănci. Potrivit proiectului aprobat de Guvern, veniturile bugetului de stat vor constitui 44,1 miliarde de lei, iar cheltuielile - 51,5 miliarde de lei. Deficitul este de 7,4 miliarde de lei, dintre care 2,6 miliarde de lei constituie componenta de bază a deficitului de stat, iar restul sumei reprezintă deficitul investițional. Întrebat atunci din ce surse va fi acoperit acest deficit bugetar, ministrul finanțelor Serghei Pușcuța a răspuns: „Conform proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2020 sunt prevăzute câteva surse de finanțare. În mod special sunt împrumuturile pe piața internă, plasarea valorilor mobiliare de stat și sunt prevăzute și surse din privatizarea patrimoniului public.”

Cu alte cuvinte, Guvernul are de gând să ia cu împrumut de la bănci. Serghei Pușcuța a precizat că în proiectul bugetului de stat nu este prevăzut niciun împrumut din partea României. Totodată, ministrul Finanțelor a anunțat că Guvernul nu va reveni la cota redusa a TVA pentru industria HoReCa, deși Ion Chicu a criticat vehement Guvernul Sandu pentru anularea acestei facilități fiscale. În schimb, Guvernul a aprobat mai multe proiecte sociale, ca parte a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat şi a Legii fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, pe anul 2020. Printre măsurile sociale se numără acordarea suportului unic, de 700 lei, beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat, indexarea de două ori pe an a pensiilor, majorarea cuantumului ajutorului pentru perioada rece a anului, de la 350 la 500 lei, și extinderea numărului de familii beneficiare de acest ajutor. De asemenea, va fi majorată indemnizația pentru tinerii specialiști din domeniul medical și farmaceutic, și ar urma să fie majorate salariile în sectorul bugetar, în medie cu 10 la sută. În ședința Guvernului, miniștrii au subliniat de cel puțin patru ori că un proiect sau altul reprezintă inițiative ale lui Igor Dodon, chiar dacă anterior s-a scris că unele ar fi fost plagiate de la Guvernul Sandu. Și Ion Chicu a ținut să remarce contribuția instituției prezidențiale la elaborarea proiectelor sociale.

Fostul ministru al Finanțelor Natalia Gavrilița a criticat proiectul bugetului de stat pentru anul viitor, declarând că ”Guvernul lui Dodon a crescut peste noapte deficitul bugetar la 7,4 miliarde de lei”, iar deciziile vor afecta Republica Moldova în următorii ani.

În schimb, Guvernul Chicu și-a propus să aducă bani la bugetul de stat prin obligarea companiilor internaționale de a achita TVA de 20 la sută. Erau vizate Facebook, Google sau Netflix. Ele ar putea fi obligate să se înregistreze în Republica Moldova. Măsura este una dintre prevederile politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor, aprobată de Guvern. Autoritățile vor să obțină astfel mai mulți bani la bugetul de stat, dar au recunoscut, totodată, că acest lucru va duce la scumpirea serviciilor.

„Este o prevedere ca să asigurăm echitate atât pentru cei care prestează servicii pe teritoriul țării, cât și pentru cei care prestează servicii din afara țării. Și dau un simplu exemplu. Dacă până acum noi aveam televiziuni, primim programe de la operatori care sunt naționali, acești operatori sunt obligați să achite TVA la buget, dar acum o persoană fizică poate să privească un film de la un agent economic prestator de servicii electronice, care e de exemplu în Australia sau în alt loc de pe globul pământesc și pentru aceste servicii nu se achită pe moment TVA”, a declarat atunci secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc.

Acesta a mai spus că practica internațională de înregistrare a companiilor nerezidente, cu aplicarea taxei pe valoare adăugată pentru serviciile acestora, va genera venituri suplimentare la buget: „Conform analizelor noastre, vom încasa suplimentar 100 de milioane de lei. În acest moment, nu cunoaștem cifra exactă a companiilor pentru că este mai complicat să vezi exact cine și ce servicii a prestat cetățenilor din Republica Moldova. Fiecare companie internațională are propriile politici de prețuri, probabil unele companii își vor menține prețurile, iar unele și le vor ajusta treptat.”

Expertul economic Veaceslav Negruța spunea atunci că ar exista riscul ca giganții IT să nu accepte să plătească TVA în Republica Moldova: „Să admitem că totuși apare această prevedere în lege, care ar fi măsura de penalizare în caz că Google și Facebook nu își deschid reprezentanți în Chișinău. Vor interzice Google și Facebook pe teritoriul Republicii Moldova? Noi am văzut experiențele din alte țări, din est și în special din Rusia, unde prin astfel de restricții de fapt s-a încercat eliminarea acestora din spațiul respectiv și preluare afacerilor de către niște operatori interni, mai mici, dar care furnizează suficientă informație anumitor structuri, care au alt scop. Apare și altă zonă de risc care, din păcate, nu ne face față pentru că guvernanții sau cei care cu puterea sunt tentați să cunoască cine și ce face sub pretextul de impozitare, sub pretextul de echitate fiscală.”

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor a admis că nu toți agenții economici vizați se vor înregistra rapid în Republica Moldova. Autoritățile mizează însă pe faptul că firmele internaționale nu își vor pune în joc reputația.

Anul 2019, pe plan economic, a fost unul nici prea rău, nici prea bun, spun unii experți.

„Anul economic 2019 a fost unul relativ favorabil, în pofida multiplelor constrângeri care au fost. Estimăm o creștere a produsului intern brut cu cinci la sută. Este o creștere relativ bună. Nu este așa cum ne-am dori, dar este o crește bună. A fost o creștere alimentată de consum. Au crescu veniturile populației preponderent din salarii și probabil și efectele unui buget mai expresionist în context electoral și-au făcut contribuția la această creștere... Au crescut și investițiile publice, la fel, în contextul unui buget expansionist, într-un an electoral. Acești factori au alimentat creșterea economică. În același timp, nu putem să remarcăm stagnarea activității investiționale și stagnarea exporturilor. Aceste provocări sunt extrem de vorbitoare și trezesc îngrijorări, deoarece, acestea sunt principalele motoare ale unei creșteri economice durabile”, a comentat Adrian Lupușor, director executiv al „Expert-Grup”.