Pierderile cauzate de exploziile de la Beirut s-ar putea ridica la peste opt miliarde de dolari

Exploziile de la 4 august, care au devastat o mare parte a portului şi nu numai, au cauzat pagube materiale în valoare de 3,8 până la 4,6 miliarde de dolari., în timp ce pierderile economice, care rezultă din scăderea producţiei diverselor sectoare ale economiei reprezintă între 2,9 şi 3,5 miliarde de dolari, arată această ”evaluare rapidă a pagubelor şinevoilor” ("Rapide damage and needs assessment") realizată împreună de către ONU şi Uniunea Europeană (UE) în perioada 5-31 august.

Sectoarele cele mai grav afectate sunt locuinţele, transporturile şi patrimoniul cultural - inclusiv situri religioase şi arheologice, monumente naţionale, teatre, arhive, biblioteci şi alte monumente -, precizează BM în comunicatul care însoţeşte raportul, publicat înaintea celei de a doua vizite a preşedintelui francez Emmanul Macron în Liban, luni seara.

Instituţia de la Washington a estimat nevoile de reconstrucţie imediate - până la sfârşitul anului - de la 605 la 760 de milioane de dolari şi de la 1,18 la 1,46 de miliarde în anul 2021.

Sectorul transporturilor are ce amai mare nevoie de ajutor, urmat de cultură şi locuinţe.

Pe plan macroeconomic, BM notează că ”explozia a antrenat trei efecte economice majore, şi anume pierderi de activitate economică provocate de distrugerea capitalului fizic, perturbări ale schimburilor comerciale şi pierderi de venituri bugetare”.

De asemenea, Produsul Intern Brut (PIB) al Libanului ar urma să se contracte ci 0,4 puncte procentuale în plus în 2020 şi cu 0,6 puncte procentuale anul viitor, potrivit previziunilor BM.

Înaintea exploziei, care a distrus sau avariat locuinţele a 300.000 de oameni, Libanul se confrunta cu o criză multiformă - economică, financiară şi monetară - care, agravată de efectele pandemiei covid-19, a determinat deja BM să anticipeze un recul al PIB-ului de 10,9% în 2020.

Or ”catastrofa nu va exacerba doar contractarea activităţii economice, ci ea va agrava de asemenea sărăcia, care afecta deja 45% din populaţie chiar înainte de explozie”.

În cazul în care Libanul, ţinând cont de ”insolvabilitatea” sa şi de ”lipsa sa de rezerve de schimb”, va putea conta doar pe ”ajutorul internaţional şi investiţia privată”, ”va trebui să implementeze imperativ un program de reforme credibil”, pentru a ”preveni corupţia şi a sparge acapararea de către elită”, avertizează organizaţia economică.