În contextul comemorării victimelor din 7 aprilie 2009 , mai multe organizații specializate în apărarea drepturilor omului din RM au semnat un apel comun în care consideră dosarul 7 aprilie eșuat. Ele amintesc că toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală și că toți torționarii au scăpat basma curată.

Oficial au fost înregistrate și examinate, în special de Procuratura militară Chișinău și Procuratura mun. Chișinău, 108 sesizări cu privire la infracțiuni comise de factori de decizie și ofițeri de poliție. În 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat din materiale apărute în presă sau din declarații. În 71 de cazuri au fost pornite dosare penale, dintre care, 42 pentru tortură și 19 pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Moldova în 8 cauze, cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri cu sunt în curs de examinare.

Organizațiile semnatare se arată îngrijorate că după 11 ani de la evenimentele din aprilie 2009, persoanele cu funcții de răspundere au continuat să dețină funcții de conducere în cadrul diferitor instituții pentru că au beneficiat de impunitate sau au fost achitate de către instanțele de judecată.

„Considerăm că organele de urmărire penală și ale procuraturii nu au depus eforturile necesare pentru aducerea în fața justiției a celor responsabili, iar ca efect instanțele de judecată nu i-au condamnat din varii motive. Condamnăm inacțiunea statului de a deferi justiției vinovații de comiterea actelor de tortură și relelor tratamente din cadrul evenimentelor din aprilie 2009 și ignorarea constantă a victimelor torturii”, se spune în apel.

Reprezentanții organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului regretă că mai mulți funcționari își continuă activitatea în instituțiile în care au activat anterior, au fost promovați sau activează în alte instituții de stat și că sute de victime ale torturii au rămas traumatizate pe viață și nu au primit nici un suport real din partea statului, cu excepția unor compensații bănești, incomparabil de mici față de prejudiciul cauzat. Legea nr 137 (2017), cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor este ineficientă și nulă, fără mecanisme de implementare, iar Comentariul General Nr 3 (2012) al Comitetului ONU împotriva torturii la art. 14 al Convenției ONU împotriva torturii a fost și este ignorat.

Organizațiile semnatare amintesc autorităților că într-un stat de drept justiția este o prioritate. Dosarul 7 aprilie 2009 a fost ignorat până în acest moment de toate guvernările și poate crea precedente periculoase. Acestea solicită autorităților publicarea informației privind funcționarii de stat asupra cărora planează suspiciuni și alegații cu privire la tortură și rele tratamente, produse în cadrul evenimentelor din aprilie 2009.

Cer o dovadă clară a aplicării în practică a declarației toleranței „zero” față de tortură.

Totodată solicită ca autorităţile să prezinte scuze publice, în special Președintele Republicii Moldova, față de fiecare cetățean, care a suferit direct sau indirect în timpul evenimentelor dramatice și ilegale din aprilie 2009.

Apelul este semnat de Amnesty International Moldova, RCTV Memoria, Promo-LEX, Transparency International Moldova, Centrul de Investigatii Jurnalistice, Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), Asociația Presei Independente (API) ș.a.