Criza medicamentelor versus banii publici irosiți pe medicamente neutilizate

Procedurile de achiziții publice de medicamente rămân a fi printre cele mai puțin monitorizate, în pofida scandalurilor din ultimii ani. Acest lucru se datorează în egală măsură complexității domeniului, cât și lipsei de transparență a sistemului electronic de achiziții în medicină. Fie că e vorba de calitatea îndoielnică a preparatelor procurate sau de livrarea cu întârziere, autoritățile dau vina pe companiile farmaceutice. Companiile farmaceutice dau vina pe neregulile din procedurile de achiziții și pe autoritățile contractante care nu-și îndeplinesc obligațiile de plată pentru bunurile livrate, scrie revizia.md.

Planificarea achizițiilor

Procesele de achiziție de medicamente încep cu colectarea de informații de la instituțiile medicale din țară, cu privire la lista, cantitățile de medicamente necesare și cerințele de calitate față de acestea. În baza acestor informații, Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate planifică procedurile de achiziții de medicamente la nivel național. Conform pct. 5 al Hotărârii de Guvern nr. 1128 din 10.10.2016 cu privire la Centrul pentru achiziții centralizate în sănătate, instituţiile medicale transmit, pînă la data de 1 mai a anului de gestiune, datele referitoare la cantităţile şi volumele minime şi maxime necesare de medicamente, alte produse de uz medical, dispozitive medicale, pe următorii 2 ani şi, detaliat, pe fiecare an pentru care Centrul planifică şi organizează procedurile de achiziţie centralizată.

Pct. 6 al aceleiași hotărâri stabilește că, pînă la data de 1 iunie, CAPCS aprobă listele medicamentelor autorizate/neautorizate, altor produse de uz medical și dispozitivelor medicale și necesarul acestora, care urmează să fie achiziționate pentru anul viitor sau pentru o perioadă mai îndelungată. În cazul medicamentelor destinate Programelor naționale și speciale, listele urmează a fi aprobate până la 15 iunie.

După aprobarea listelor de medicamente și necesarului acestora, Grupul de lucru pentru achizițiile centralizate al Centrului are obligația de a publica anunțurile de participare la procedurile de achiziții publice preconizate pentru anul viitor cel tîrziu pînă la data de 20 iunie a anului de gestiune.

Lipsa de interes și responsabilitatea redusă a conducătorilor instituțiilor medicale față de estimarea corectă a necesarului de medicamente, impune pacienții să suporte cheltuieli pentru procurarea mdicamentelor necesare

În realitate, în anul 2019, CAPCS a publicat anunțurile de intenție pentru procurarea medicamentelor pentru anul 2020, în a doua jumătate a lunii iulie, fapt ce reiese din lista anunțurilor de intenție de pe pagina CAPCS, actualizată la 07.08.2019. În consecință, s-a tergiversat și perioada de organizare a licitațiilor. Astfel, unele proceduri de achiziție de medicamente pentru anul 2020 au ajuns să fie organizate în ianuarie și februarie 2020. Procedura de achiziționare a medicamentelor pentru realizarea Programului Național pentru combaterea hepatitelor B, C și D pentru anul 2020, spre exemplu, a avut loc pe 20.11.2019, iar ulterior a fost stabilită repetat pentru data de 24.02.2020.

Deși conform hotărârii de Guvern menționate, la pregătirea informației privind lista medicamentelor, necesarul și calitatea acestora, comitetele farmacoterapeutice ale instituțiilor menționate ar trebui să țină cont de formularul farmacoterapeutic instituțional, doza, forma farmaceutică a medicamentelor, protocoalele clinice aprobate de Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, cantitatea necesară pentru tratamentul unui pacient, stocurile de medicamente în instituţii, de cele mai multe ori, acestea se limitează la copierea informațiilor prezentate în anii precedenți. În lipsa unui sistem automatizat de evidenţă a medicamentelor, a indicatorilor de monitorizare a consumului şi a refuzurilor, precum şi a datelor statistice controversate cu privire la indicatorii de incidenţă şi prevalenţă a maladiilor, se creează premise pentru estimarea incorectă a cantităților de medicamente necesare, ceea ce duce la insuficiențe de unele medicamente și/sau la procurarea de medicamente inutile. O altă problemă poate fi lipsa de interes și responsabilitatea redusă a conducătorilor instituțiilor medicale față de estimarea corectă a necesarului de medicamente, în condițiile în care aceste cheltuieli vor fi ulterior puse pe umerii pacienților, care vor fi nevoiți să cumpere singuri medicamentele.

Nicio instituție nu a recunoscut remiterea neconformă a informațiilor în vederea planificării procedurilor de achiziții publice

În Hotărârea Curții de Conturi nr. 43 din 24.05.2019 cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2018, se constată necorespunderea cantității medicamentelor solicitate cu cea distribuită din cauza lipsei acestora în stocul farmaciei la data solicitării. Din același raport reiese că persoanele responsabile din cadrul instituțiilor medicale au dat vina pe:

• admiterea erorilor la completarea bonurilor de comandă de către specialiștii din secții, confirmate prin necorespunderea cantității de medicamente specificate în bonurile de comandă-livrare ale subdiviziunilor instituției cu cantitățile eliberate de farmacie;

• eliberarea parțială de către farmacie a medicamentelor solicitate din cauza insuficienței stocurilor;

• înlocuirea unui medicament din fișele de comandă cu un altul analog, existent în stocul farmaciei;

• nerespectarea termenelor de livrare stabilite în contract de către agenții economici, ceea ce a determinat lipsa medicamentelor necesare acordării serviciilor medicale.

Nicio instituție nu a recunoscut remiterea neconformă a informațiilor în vederea planificării procedurilor de achiziții publice către CAPCS. Cu toate acestea, prin Raportul Curții de Conturi asupra întrebuințării resurselor financiare publice și patrimoniului public pentru anul 2018, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 53 din 06.09.2019, se constată că „neplanificarea achizițiilor publice și documentarea neconformă a necesităților, pentru calitatea și cantitatea bunurilor, lucrărilor și serviciilor, au determinat neacoperirea necesarului de bunuri, lucrări și servicii și, ca rezultat, formarea datoriilor. Principalele impedimente la această etapă au ținut de: (i) capacitățile insuficiente ale membrilor grupului de lucru în planificarea adecvată a achizițiilor, (ii) elaborarea neconformă a documentelor, cerințelor și specificațiilor calitative și obiective, (iii) stabilirea neregulamentară a responsabilităților/atribuțiilor membrilor grupului de lucru și responsabilitatea scăzută a acestora în procesul de achiziții publice, inclusiv la executarea prevederilor legale, (iv) insuficiența controalelor interne și a monitorizării din partea Agenției Achiziții Publice și „CAPCS asupra procesului de achiziții publice”.

Achizițiile se desfășoară în sistemul vechi care nu asigură respectarea transparenței

Achizițiile de medicamente și dispozitive medicale se desfășoară, cu mici excepții, în afara sistemului MTender. Această excepție de la regula generală a fost admisă temporar de legiuitor, având în vedere specificul achizițiilor de medicamente cu foarte multe loturi, cărora sistemul MTender nu le face față. În consecință, achizițiile de medicamente se desfășoară în vechiul sistem SIA RSAP care nu asigură respectarea principiului transparenței.

Specificații tehnice „cu dedicație” în programul de combatere a hepatitelor

În cadrul licitației publice pentru achiziționarea medicamentelor pentru realizarea Programului Național pentru combaterea hepatitelor B, C și D pentru anul 2020, nr. 19/00088 din 20.11.2019, autoritatea contractantă își propune să procure cantități mari de medicamente, elaborând caietul de sarcini astfel încât să corespundă unui singur operator economic de pe piața RM pentru unele poziții. Pentru poziția „Set de medicamente pentru infecția cu virusul hepatic „C” varianta 2 (rezistent la varianta 1)”, autoritatea contractantă a impus condiția ca medicamentele procurate să fie obligatoriu autorizate în Republica Moldova.

În RM este autorizat un singur medicament cu denumirea comună internațională „Glecaprevirum+Pibrentasvirum”. Acesta este preparatul „Maviret”, produs de „Ab

Singurul ofertant pentru această poziția „Set de medicamente pentru infecția cu virusul hepatic „C” varianta 2 (rezistent la varianta 1)” a fost „Dita Est Farm” SRL, cu prețul de 949 lei (cu TVA) pentru 1 comprimat, iar în total – 4 782 971,09 lei.

Condiția obligatorie de autorizare în Republica Moldova a fost stabilită și pentru poziția „Set de medicamente pentru infecția cu virusul hepatic „B+D” (inclusiv copii)”, cu denumirea comună internațională „Tenofoviri disoproxilum 245 mg”. Din motive incerte, preparatul „Tenofoviri disoproxilum 245 mg” a fost inclus în același lot cu preparatul „Entecavirum 0,5 mg” (lotul nr. 3). Aceste două preparate nu se administrează concomitent, deci includerea într-un singur lot nu are justificare de ordin practic. Totuși, limitarea posibilității participării unor operatori economici care ar putea livra doar unul dintre aceste preparate denaturează concurența și duce la utilizarea ineficientă a banilor publici.