Comisia de la Veneția consideră că CC nu și-a respectat propriile proceduri și nici principiul egalității părților în ceea ce privește recenta criză politică. De asemenea, experții au ținut să reamintească faptul că rolul esențial al Curții Constituționale este acela de a menține o distanță egală față de toate ramurile puterii și de a acționa ca un arbitru imparțial în caz de coliziune între ele, respectând totodată soluțiile la care au ajuns instituțiile legitime din punct de vedere democratic.

Avizul a fost pregătit la cererea Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, după ce Curtea Constituționala anunțase pe 9 iunie dizolvarea Parlamentului, după ce Blocul ACUM și PSRM formaseră deja o nouă majoritate parlamentară și un nou guvern.

„Dizolvarea s-a bazat pe pretinsa expirare a termenului de trei luni pentru formarea unui guvern dupa alegerile parlamentare de la începutul acestui an. La 15 iunie, Curtea Constituțională a revizuit aceste decizii, luând în considerare noile evoluții politice din țară, în special transferul de putere anunțat către un nou guvern. În legătură cu deciziile Curții Constituționale din 8 și 9 iunie, Comisia de la Veneția constată că drepturile procedurale ale președintelui și parlamentului au fost grav afectate de numărul și viteza deciziilor emise de CC asupra unor cazuri foarte sensibile, cu repercusiuni semnificative asupra instituțiilor statului. „Nici președintele, nici Parlamentul nu au fost reprezentați și nici nu au avut șansa de a-și prezenta argumentele în fața Curții”, se spune în aviz.

În plus, experții în dreptul constituțional subliniază că nimic nu sugerează că situația din țară era la momentul respectiv o situație de urgență, în ciuda expirării iminente a termenului de trei luni. Dimpotrivă, ei subliniază faptul că evoluțiile din parlament au sugerat că timpul suplimentar ar conduce la soluționarea crizei prin formarea unui nou guvern.

Avizul mai amintește - Constituția Republicii Moldova stabilește că președintele poate dizolva Parlamentul ca măsură de ultimă instanță într-o situație specială în interesul țării, de exemplu dacă este imposibil să se formeze un guvern în termenul legal. Totuși, dacă partidele care reprezintă majoritatea au ajuns la un acord de formare a unui guvern - așa cum s-a întâmplat în Republica Moldova - dizolvarea parlamentului ar putea fi considerată o încălcare a atribuțiilor constituționale ale președintelui ca actor neutru.

În ceea ce privește modul de calcul al Curții de calcul al termenului de trei luni pentru formarea unui guvern - începând cu data de 7 iunie 2019 - Comisia de la Veneția consideră că este fără precedent.

„Potrivit calculului acceptat al limitei de trei luni prevăzută în Codul civil, care a fost aplicată anterior de Curtea Constituțională, termenul pentru formarea unui nou guvern a expirat la 9 iunie, trei luni calendaristice după confirmarea rezultatelor alegerilor. 9 iunie fiind o duminică, termenul aplicabil a fost, probabil, 10 iunie. Prin urmare, Comisia spune că învestirea Guvernului Maia Sandu la 8 iunie a întrunit termenul legal. Există motive serioase pentru a concluziona că decizia Curții Constituționale de suspendare temporară a președintelui și numirea primului-ministru ca președinte interimar nu a fost fundamentată pe Constituția Republicii Moldova”, au spus franc experții Comisiei de la Veneția.

În cele din urmă, Comisia subliniază faptul că într-un stat guvernat de statul de drept organele constituționale merită respect instituțional, dar este esențial să decidă în limitele parametrilor autorității și responsabilității lor.

„Dacă acest lucru nu este respectat, robustețea instituțiilor de stat poate fi subminată în mod grav și funcționarea democratică a instituțiilor statului este compromisă iremediabil. Numai în mod excepțional, în astfel de cazuri, Comisia de la Veneția acceptă să evalueze judecățile constituționale”, se mai spune în comunicatul Comisiei de la Veneția.

De asemenea, Comisia „atrage atenția asupra caracterului excepțional al procedurii de revizuire a hotărârilor Curții Constituționale”.

Opinia integrală adoptată va fi publicată săptămâna viitoare pe site-ul Comisiei de la Veneția.