image
Sursa foto: Mihaela Culcinschi

EXCLUSIV: „N-a murit nimeni de la deportări”; Voronin, despre bunelul său, destrămarea URSS la beție și discuțiile cu Putin

Publicăm mai jos un fragment din interviul acordat de Vladimir Voronin în anul 2019 jurnalistului Pavel Păduraru. Interviul nu a fost făcut public deocamdată, fiind realizat pentru o carte la care colegul nostru încă lucrează. În acest fragment, ex-președintele comunist este întrebat în premieră despre atașamentul său concomitent față de Dumnezeu și Lenin și despre „raiul sovietic” în contextul deportărilor. Drept răspuns, liderul PCRM fuge deschis de unele întrebări, infirmă categoric adevărul istoric și se contrazice în mod repetat. Totodată, Voronin explică de ce a refuzat să semneze Memorandumul Kozak și relatează despre discuțiile sale cu Putin din acea perioadă.

- Dle președinte, în cadrul interviului nostru precedent, mi-ați promis că-mi veți răspunde data viitoare la întrebarea dacă, atunci când mergeți la biserică, alegeți icoanele la care vă închinați și le ocoliți pe cele ale sfinților canonizați pentru că au fost prigoniți de bolșevici.

- Cum să aleg icoana?

- Vă rugați și sfinților martiri, care au suferit de la comuniști pentru că au apărat biserica?

- Ce, sunt așa icoane?

- Evident, și ar trebui să știți acest lucru, fiind un creștin devotat. Unul dintre acești sfinți este și patrirhul Tihon al Rusiei.

- Eu n-am văzut icoana lui niciodată. Mata, când intri în biserică, în centru este icoana Maicii Domnului. Noi toți ne apropiem mai întâi de această icoană. De partea dreaptă și de partea stângă sunt alte icoane. Și-apoi te duci acolo unde-i pentru viață și apoi la cei ce trebuie de pomenit. Și aprinzi lumânări acolo. Iată aceasta-i procedura în biserică. Lasă-l să fie și Patriarhul Tihon, dar el unde-i, la ce biserică din Moldova este icoana lui?

- În bisericile din Rusia, la care ați mai mers, este cu siguranță.

- Păi, eu cum să mă închin? Iată că nu-i... (Râde) Тихо! Тихо, враги подслушивают! (Liniște, dușmanii ne ascultă! – n.a.)

VoroninVoronin

- Fiind în același timp și un comunist inveterat, nu vi se pare paradoxal faptul că frecventați o biserică, căreia nu-i recunoașteți toți sfinții?

- Asta-i problema bisericii, nu-i problema mea. Eu intru în biserică ca în храмул (biserica – n.a.) lui Dumnezeu pe pământ. Am pus punct.

„Bunelul și bunica mea au fost arestați, pentru că bunelul a construit biserica din sat”

- Într-un alt interviu, spuneați că „mai bună societate decât în Uniunea Sovietică nu a existat, nici mai bună țară nu a fost”. De ce credeți așa?

- Totul a fost bine aranjat, bine organizat, toate drepturile omului au fost respectate, chiar dacă voi aveți alte opinii. Da. Dreptul la viață, dreptul la educație, dreptul la medicină, totul era pe gratis. În linii generale, toți erau egali. Când activam la Ungheni, ca președinte de raion, la mine salariul era de 250 de ruble, dar la tractorist și la mulgătoare era de 400-500 de ruble. Și începând de la maternitate, de la grădiniță și de la școală, și de la instituții, oriunde aveam acces. Acum nu mai există nimic din toate acestea.

- De aceleași drepturi s-a bucurat și bunicul dvs., Isidor Sârbu, despre care arhivele arată că a fost persecutat de regimul comunist, fiind nevoit să fugă în România?

- Nu-i corect. Mulți colegi de-ai dvs. caută despre ce să scrie și adaugă într-un pic de adevăr un butoi întreg de neadevăr, dacă e să mă exprim mai civilizat. Bunelul și bunica mea au fost arestați, pentru că bunelul cu un frate de-al lui, în 1893, au construit biserica din satul Corjova. Eu singur am aflat chestia asta, devenind președinte. Dar n-au stat la pușcărie mult timp. Bunelul a stat opt luni în Tiraspol, iar bunica a stat vreo trei, patru luni în orășelul Ciorna. Iată acesta a fost adevărul. Ce s-a întâmplat cu evacuarea lui în România? În 1944, când de aici au fost izgoniți nemții și românii de armata sovietică, românii l-au mobilizat, fiindcă era într-adevăr gospodar și avea căruță și cai buni. I-au dat să încarce nu știu ce și i-au spus că o să meargă cu ei până la Prut. Dar pe urmă au trecut Prutul și chiar atunci a fost emis un decret de-al lui Stalin, am uitat ce număr, că toți cei care au colaborat cu românii sau cu nemții, se declară dușmani și să fie arestați. Și bâtu, cum se spune la noi, la Corjova, ca să nu stea la pușcărie, a rămas acolo. În familia noastră, în orice caz, alt adevăr nu există.

VoroninVoronin

- Vă contraziceți, dle președinte. Vă întrebam despre drepturile care i-au fost respectate bunelului dvs., fiind băgat la pușcărie pentru că a ridicat o biserică în alt secol.

- Dar de ce n-a venit nici Stalin, nici Brejnev la Corjova să dea clopotele jos și să distrugă biserica? Mata îți imaginezi că Stalin, care a absolvit seminariul duhovnicesc în Tiflis, avea vreun interes? Când am devenit președinte, s-a cerut la mine o delegație din Corjova și eu i-am întrebat: „Iată, se vorbește că rușii, bolșevicii au distrus tot, dar cine a distrus biserica din Corjova?”. „Corjovenii”, au zis ei. Și peste tot în Moldova bisericile au fost distruse de cei de pe loc, care acum fug dintr-un partid în altul și nu știu cui să lingă fundul. Iată ăsta-i genofondul nostru, al moldovenilor.

„Lenin a făcut cel mai deștept lucru – a salvat biserica”

- Dle Voronin, știți prea bine că bisericile au fost distruse și incendiate nu doar în Moldova, ci în tot spațiul sovietic. Și această luptă a început-o Lenin.

- Lăsați-l pe Lenin! Pe timpul țarismului, țarul era șeful bisericii noastre ortodoxe rusești. Dar Lenin a făcut cel mai deștept lucru – a divizat biserica de stat și a salvat-o. Dacă biserica rămânea în componența statului, avea să rămână fără finanțări și aveau să o distrugă definitiv. Așa că nu încurcați voi lucrurile astea. Nimeni nu interzicea în anii sovietici să te duci la biserică.

- În schimb, preoții care se opuneau regimului erau prigoniți toată viața. Tatăl meu, preotul Gherasim Păduraru, a fost condamnat la închisoare și a fost torturat de miliția sovietică, din care ați făcut parte și dvs., din simplul motiv că le spunea creștinilor că Lenin este un antihrist. De aceea mă întreb cum conștiința dvs. de creștin vă permite să mergeți și la biserică, și la Lenin?

- Mata întrebarea ai pus-o și din moment că e autobiografic. Și asta e problema matale, chestia matale, familia dumitale.

VVVV

- Pe de altă parte, regimul îi tolera pe preoții racolați de KGB, mai bine zis pe turnători, pe dușmanii bisericii.

- Dar acum e mai bine? Fug din partid în partid. Noi umblăm din sat în sat și facem agitație ca să aducem în parlament krasotce de-alde Violeta Ivanov și alți potlogari și trădători și ei pe noi ne trădează. E mai bine, da?

- Dacă e așa cum spuneți, de ce Lenin și Stalin nu-i pedepseau pe cei care luptau contra creștinismului în întreaga URSS?

- Era, în conceptele ideologiei comuniste, ateismul științific. Toată viața noastră se dezvoltă în mișcare. În filosofie este o teorie, care se numește отрицание отрицания (negarea negației – n.a.), fără de care nu se mișcă nimic înainte. Din cauza aceasta, a fost introdusă propagandă ateistă. Dar mama mea a cântat 28 de ani în corul bisericii din Dubăsari, până au ținut-o picioarele, săraca, Dumnezeu s-o ierte. Eu eram prim-secretar la Bender, eram mare, cum se spune pe moldovenește, nacialnic. Și am avut cu mama o înțelegere că eu nu mă implic în problemele bisericii și ea nu se implică în activitatea mea, dar de Paști și de Crăciun ne duceam împreună la храм.

„Diacov s-a dus în Siberia și a primit высшее образование. Nu a murit nimeni de la deportări”

- Dar cum puteți demonstra bunătatea Uniunii Sovietice, dacă ne amintim de deportări?

- Eiii, deportările... Dar acum ce se întâmplă? Că moldovenii pleacă în Europa nu se numește deportare? E deportare silită, dacă omul n-are ce mânca aici și fuge în altă țară. Nu sunt fasciști la guvernare astăzi? De ce nu scrieți adevărul?

VVVV

- Adevărul este că astăzi oamenii pleacă de bunăvoie și nu mor de foame prin trenuri de vite.

- Hai lasă-mă, că Diacov s-a dus în Siberia și a primit высшее образование (studii superioare – n.a.). Și Grecianâi a primit în Kurgan și a devenit președinte de parlament. Eu am făcut-o și prim-ministru. Mata trebuie să intri în situația de atunci, dar nu să iei un element, că a fost bine sau rău. Și nu a murit nimeni de la deportările astea. Omul care moare, îl ia Dumnezeu în orice caz, cu deportare ori fără deportare. Asta voi umblați cu ele, cu piatra lui Ghimpu și trenul de la gară - prostii de astea.

- Aceasta e istorie pe care nu o puteți nega. Sau vreți să spuneți că arhivele mint?

- La ce arhive vă referiți? Că eu n-am citit așa arhive. Fiți conștient de faptul că eu am fost și ultimul ministru de interne al RSSM, pe mine m-a înlocuit nenorocitul vostru de Costaș, care a desfășurat războiul de pe Nistru. Și eu aveam acces la orice informație, inclusiv la cele pe care le deținea KGB-ul. Și ce? Fii serios, atunci era moralitate. Punem punct și hai să vorbim despre ceva serios.

„Elțin, Kravciuk și Șușkevici erau morți beți când au semnat actul privind dizolvarea URSS”

- Vorbim despre o tragedie a neamului nostru, dle președinte, pe care dvs. nu o luați în serios. Dacă vă doreați păstrarea URSS, fiind ministru de Interne, rezultă că erați împotriva proclamării independenței R. Moldova?

- Problema nu consta în voința mea, ci în faptul că, la referendumul unional, 76% au pledat pentru păstrarea URSS. Iată de aici trebuie să pornim. Dar s-au găsit trei trădători: Elțin, Kravciuk și Șușkevici, care au făcut în Belovejskaia Pușcia la început o vânătoare de zimbri, pe urmă o beție pe moarte, pe urmă o saună, și Burbulis le-o pus pe masă un document pe care ei nu puteau să-l citească, că erau morți beți și l-au semnat. Era actul privind dizolvarea URSS. Și Gorbaciov - această spurcărciune de personalitate - a semnat și el. Voi răscoliți fleacuri, dar eu vă spun că noi am distrus așa țară înfloritoare. Nu vă doare? Pe mine mă doare. L-am întrebat și eu pe Gorbaciov de ce a distrus Uniunea Sovietică și el mi-a răspuns că a fost constrâns de împrejurări. Dar împrejurările le creăm noi singuri. Și dacă nimerește unul de aista, dacă baba Zina stă cu 47 de milioane pe coadă, furate de la BEM, să mă scuzați cu libertatea și democrația voastră. Прошу пардон!

- Ce trebuia să facă Chișinăul pentru a evita războiul de pe Nistru?

- Trebuia să nu facă prostii în așa-numitul încă Верховный Совет (Sovietul Suprem – n.a.).

- Ce fel de prostii?

- Cu limba.

- Cu limba moldovenească din Constituție?

- Eu atunci eram deputat în Sovietul Suprem și am votat pentru limba moldovenească cu grafie latină. Voi acum, când spuneți că s-a votat limba română, asta-i minciună gogonată. Duceți-vă în Croația, în Slovenia, în Muntenegru și spuneți-le că limba lor se numește sârbă. Să vedeți ce mulțumiri o să primiți. Dar ea e sârbă și se numește altfel. Și în America Latină toate limbile seamănă cu spaniola, dar se numește Brazilia, Argentina, Mexica, tra-la-la-lea. Voi ați luat-o aiurea cu românizarea voastră.

- Și cronicarii, și oamenii de știință spun că limba noastră este română.

- Oamenii de știință sunt cei mai vulnerabili. Duca ce a făcut din Academia de Științe? A distrus-o. Dacă i-a făcut pe Pasat și pe Matei academicieni, de-amu извините (scuzați – n.a.), patriarhul Kiril să mă ierte.

- Pasat a studiat ca nimeni altul arhivele securității, vă deranjează acest lucru?

- Mata, dacă ai scrie cum a scris Pasat, eu trebuie să termin discuția și să ne luăm rămas bun pe vecii vecilor. Dar știi de ce? Pentru că Pasat, fiind director la SIS, a luat lista tuturor cetățenilor care au fost deportați și din lista aceasta a făcut carte. Și Duca, de frică, l-a făcut academician. Iar conflictul transnistrean s-a întâmplat și pentru că voi, românii, ați scris Declarația de Independență a R. Moldova nu la Chișinău, dar la București. Și ați scris-o în așa fel, că e temporară această independență. Dar nu este corect. Nu poți să construiești un stat independent când Alexandru Tănase, fiind președinte al Curții Constituționale, ridică Declarația de Independență mai sus decât Constituția țării. Asta-i analfabetism juridic ca-pi-tal! Declarația de Independență înseamnă că noi am declarat că o să dezvoltăm țara ca stat independent. Și punctum! Mai departe e Constituția, care a fost elaborată și adoptată în 1994 – o super Constituție!

„Am ridicat Curtea Constituțională mai sus decât pe Papa de la Roma”

- Singura decizie a dvs. care a stârnit admirație în toate taberele politice a fost refuzul de a semna Memorandumul Kozak. Președintele Timofti a vrut să vă acorde Ordinul Republicii pentru aceasta...

- N-am nevoie de admirațiile acestea. Și Lupu umbla cu Ordinul Republicii primprejurul meu, când era câteva luni președinte. Nu am acceptat și n-am să accept niciodată. Timofti a fost ales nelegitim președinte, după ce i-au cumpărat pe Dodon, pe baba Zina și pe Veronica Abramciuc cu trei milioane.

VVVV

- Acești bani au fost plătiți de Plahotniuc, după cum se spune?

- Se vede că da. De aceea nu am nevoie de nimic din mâinile lor. Și Dodon e ales nelegitim, căci Constituția au modificat-o, ca să trecem la alegeri directe ale președintelui, cinci membri ai Curții Constituționale, dar nu Parlamentul sau poporul. Noi am ridicat Curtea Constituțională mai sus decât pe Papa de la Roma.

„La două de noapte, am vorbit cu Putin și i-am spus că noi nu suntem gata să semnăm”

- Dvs. ați refuzat să semnați Planul Kozak, dar tot dvs. ați propus elaborarea acestui document. Cum să vă înțelegem?

- Noi căutam mai multe variante, căci trebuia să să ieșim din această situație. La început, era un plan de măsuri pentru a hotărî problema reunificării țării, erau niște împuterniciri suplimentare pentru Transnistria și nu se numea Kozak. Am discutat și cu Putin, și cu președintele Ucrainei, și cu Lukașenko ne-am consultat. Federalizarea nu era concepută în acest document. Ea a apărut în ultimele zile, așa cum a apărut și ultimul articol al documentului, care a pus punct la toată intenția noastră.

- Ce prevedea ultimul articol și cine l-a inclus în ultimul moment?

- Kozak a venit cu documentul final, în care era adăugat ultimul articol, dar despre el nu s-a discutat niciodată. Articolul prevedea că contingentului de armată a Federației Ruse i se oferă statut de bază militară pe termen 20 de ani. Și atunci eu am spus că nu semnez așa ceva, că asta nu e problemă personală, dar e o problemă a țării și извините.

- Nu vă era frică să-l întoarceți din zbor pe Putin, care venea la Chișinău pentru a semna documentul?

- Eu cu frica cam prost stau. Și atunci când pui mâna pe Constituție și răspunzi de ceea ce se întâmplă în țară, n-ai când te gândi la frică. Cu Putin a fost altfel. Primul avion, în care erau utilaje, tehnică, tot ce-l însoțește pe președintele Rusiei, ateriza la Chișinău. Dar eu, la ora două de noapte, am vorbit cu Putin și i-am spus că noi nu suntem gata să semnăm. A fost vorba trei minute, nu i-am explicat nimic, pentru că aceste lucruri nu se explică prin telefon. Și el a zis: „Ну хорошо, если не готовы, значит не готовы”. (Bine, dacă nu sunteți gata, înseamnă că nu sunteți gata – n.a.) Dar ce s-a întâmplat a doua zi dimineața? Cine a apărut primul pe treptele Președinției? Dmitrii Braghiș. De unde el a știut că eu noaptea am vorbit cu Putin? Și pe urmă de ce el a fost numit ambasador la Moscova? Eu i-am scris scrisoare lui Serghei Lavrov, deja nefiind președinte, și i-am spus: cu ce ocazie ați primit scrisorile de acreditare ale lui Braghiș, care aprindea portretul lui Putin pe pragul Președinției? Știi cu cine a venit Braghiș atunci? Cu Natașa Morari, care a deschis телестудио în pușcăriile Moldovei. N-ai să reușești mata, dragul meu, să ajungi la capătul acestei probleme și nici eu n-am să reușesc. (Râde) După aceasta, relațiile mele cu Putin s-au rupt pe vreo patru luni de zile.

- Respectiv, Moscova nu a mai susținut niciodată PCRM-ul în campaniile electorale?

- Da, de atunci rușii îi susțin pe toți, numai nu pe noi, dar asta tacit se face. Eu am vorbit apoi cu Putin și i-am explicat, zic: „Kozak e șeful direcției juridice la mata în administrație și eu n-am nimic împotriva capacităților lui. Dar eu știu că el cunoaște jurisprudența Federației Ruse și nu cunoaște Constituția R. Moldova. Dar eu, ca președinte, am depus jurământul pe Constituția R. Moldova și sunt obligat nu numai s-o respect, dar și s-o cunosc. Și, dacă noi semnam, уважаемый дорогой Владимир Владимирович, în prezența matale, cu Smirnov, acest document, ce avea să se întâmple? Opoziția avea să se ducă a doua zi la Curtea Constituțională. Curtea deschidea art. 11 despre neutralitatea țării și tot festivalul aista cu memorandumul, gata! Pșșș, воздушный шарик! Мыльный пузырь! (balon de săpun – n.a.)”. Putin m-a înțeles și după aceasta relațiile noastre cât de cât s-au normalizat.

„Cui îi toarnă Dodon lapșa pe urechi?”

- Dodon spunea că vorbise la Moscova cu Kozak despre „acordarea unei autonomii foarte puternice pentru Transnistria”. Era vorba despre aceeași federalizare?

- Astea-s de-ale lui Dodon inventate. El minciuni a mai spus, că se va ieftini gazul de la începutul anului 2020. El pe drum le-a născocit, cu Agutin în avion, împreună cred că au cântat ceva și s-au gândit la asta. Să vrea Putin, să vrea Miller, să vrea Dodoncic aista, el nu poate face nimic, că-i semnat acordul. Cui îi toarnă el lapșa pe urechi?

VVVV

- El și lui Palhotniuc îi spunea că ar trebui să numescă federalizarea drept „autonomie puternică”...

- Nu lui Plahotniuc, dar lui Serioja îi explica, lui Iaralov: „Сережа, дай мы напишем те же полномочия, только назовем автономией это самое, но не федерализацией.” Stai să-ți explic un lucru. Deja în 1994, când a fost aprobată autonomia găgăuză, noi nu mai suntem unitari ca stat moldovenesc, dar aici nu e nimic strașnic. Dar dacă semnam Memorandumul Kozak, a doua zi trebuia să ceară toți găgăuzii același statut moto-moto ca pentru Transnistria. Atunci aveam să avem trei republici.

„Ce păcat puteți să-i lipiți lui Roșca și drugului meu Mihai Ghimpu?”

- Pentru cine a lucrat Iurie Roșca - inițial un unionist convins, iar apoi un adept al comuniștilor?

- Dvs. întrebarea asta o puneți cu critică, cu ciudă sau așa, pur și simplu? (Râde) Ce păcat puteți să-i lipiți lui Roșca și drugului meu Mihai Ghimpu? Orice păcat, dar numai nu că au fost agenții cuiva. Au avut ei relații cu românii, că românii tot timpul caută pe cineva care să-i spirijine cu românismul lor, dar pionierul renașterii a fost, sincer, Anatol Șalaru. În 1989, când am venit ministru, la Teatrul Verde avea loc cenaclul „Mateevici”, pe care-l conducea Șalaru. Eu trebuia să știu despre ce pregătesc ei, pentru că, mă rog, să fie ordine publică. Am fost și am participat și la ședința Consiliului Național, cum se numea el atunci, la Uniunea Scriitorilor. Și prima dată l-am văzut acolo pe pațancikul ista tinerel, așa simpăticuț, pe Iurie Roșca. Dar vedeți că orice om, în anii lui de viață, poate să se maturizeze și să treacă și așa, și așa. Țineți minte, după ce am venit noi la guvernare, în 2001, corturile dintre Președinție și Parlament? Noaptea ei dansau acolo. Și-au pus электростанция (stație electrică – n.a.) lor într-un automobil și aveau energie, că noi am zis: ну их нафиг să le dăm energie ca să protesteze. Tineret, mă rog, și aveau discotecă acolo, iar dimineață dormeau. Eu la 7 eram la Președinție și deschideam corturile, și ziceam: „Băi, alo! Voi ce, ați venit aici să dormiți? Ia săriți repede în sus și strigați: JOS VORONIN!”. Și ei se uitau din палаткэ (cort – n.a.), dar eu mergeam mai departe. Și când să intru în Președinție, venea aista și strigau: „Jos Voronin!”. Și eu ziceam: „Vedeți, bravo! Iată așa în toată dimineața să mă salutați”. Măi, suntem oameni, dar Roșca n-a mers la violență în niciun caz și a fost corect. Dacă și-a schimbat viziunile sub influența lui Dughin, îl privește.

- Ce părere aveți despre Dughin?

- Nu-l cunosc, dar nu-mi plac naționaliștii ruși. Nu-mi plac niciun fel de naționaliști. Sunt naționalist în sensul că-mi iubesc națiunea, dar nu ca voi, care vă credeți cei mai deștepți, iar pe restul proști.

- Cine noi?

- Voi, naționaliștii, frontiștii, românii, cei care i-ați adus pe ăștia care sunt la guvernare în toți anii ăștia, după 2009.

- Dle președinte, cum ați reușit să fiți unicul politician din R. Moldova, numărul de telefon mobil al căruia nu-l are probabil niciun jurnalist?

- Eu telefonul mobil îl am numai pentru mine. Întrebați-i pe cine vreți: pe Botnarenco, Starâș, Reidman sau chiar și pe șoferul meu, dacă au numărul meu. Dvs. să mă întrebți acum nu cu microfonul ăsta, dar cu pistoletul care e numărul telefonului meu mobil, eu n-am să pot să vă spun, pentru că nu-l cunosc. (Râde) Eu îl folosesc numai în caz de urgență, dar nu-s deprins să deranjez oamenii. Numărul meu îl cunosc strict numai membrii familiei mele.

Noutăţile partenerilor

comentarii: