image
Sursa foto: newsweek.com

Depresia cu risc suicidar; Psiholog: „Cauzele sunt expunerea și comunicarea deschisă a tinerilor în rețele de socializare”

În fiecare an, în lume, se înregistrează aproximativ un milion de decese prin suicid, ceea ce înseamnă un deces la fiecare 40 de secunde. În Republica Moldova, circa 400 de cazuri de suicid au fost în anul 2020. Psihologii bat alarma și susțin că expunerea și comunicarea deschisă a tinerilor și copiilor în rețele de socializare sunt printre principalele cauze și factori de risc, iar afecțiunea și sentimentul de protecție îi pot ajuta pe cei care au asemenea gânduri negative.

Am discutat cu psihologul Lilia Dubiță, care ne-a oferit mai multe informații, în contextul evenimentelor tragice din ultimele două săptămâni.

Depresia se caracterizează prin intense trăiri negative în care sentimentul de epuizare, dezamăgire și durere morală predomină. Debutul poate fi lent (săptămâni, luni), cu reducerea iniţiativelor, scăderea motivației de muncă și lipsa bucuriei. Primul episod poate trece neobservat sau poate veni brusc având și comportament suicidar. Simptomele caracteristice sunt: starea de melancolie, contact verbal dificil, idei delirante de culpabilitate, negaţie, inhibiţie motorie - chiar stupoare melancolică, tristeţe profundă, disperare, durere morală, descurajare”, este de părere psihologul.

Lilia Dubiță menționează că factorii de risc, în special în ultimii cinci ani, sunt expunerea și comunicarea deschisă a tinerilor și copiilor în rețele de socializare.

Aici sunt riscuri de bullying, hate și critică excesivă. Evenimente de viaţă pline de tensiune, mai ales dacă persoana este tratată umilitor, agresată, trădată sau manipulată, poate provoca stări depresive. Rupturile afective recente (divorţul, decesul persoanelor apropiate sau sentimentul de singurătate sau abandon, pierderea locului de muncă, schimbări sau conflict profesional sau dificultăți economice tot pot fi cauza tensiunilor emoționale)”, susține psihologul.

Lilia DubițăLilia Dubiță

De asemenea, abuzul de alcool sau droguri pot aduce la stări de depresie cu risc suicidar, izolarea socială, starea de imprevizibil activează stările de anxietate și depresie. Rata suicidului la celibatari este dublă faţă de rata generală a suicidului. Persoanele singure prezintă o rată a suicidului de patru ori mai mare decât cei arăți în relații. În rândurile persoanelor văduve, riscul suicidar este de aproape 4 ori mai mare la bărbaţi decât la femei”, susține Lilia Dubiță.

Odată declanșată depresia, încrederea în sine dispare, astfel apar insomnii, scade capacitatea de concentrare și se instalează unele gânduri negative care în cele mai severe cazuri duc la suicid.

Suicidul apare ca o reacţie comportamentală extremă, având la bază dezechilibrul dintre forţa și semnificaţia stimulilor interni și externi. Aceste persoane pot suferi de tulburări de personalitate sau stări de anxietate și depresie. Cu toată diversitatea formelor de sinucidere, există o caracteristică comună a acestora: ele sunt săvârșite în cunoștinţă de cauză, iar caracterul raţional și conștient al sinuciderii face din acest fenomen o problemă socială”, a mai spus psihologul.

Fiecare persoană indiferent de vârstă, sex sau statut social vrea să se simtă în siguranță, iubit și înconjurat de grijă. Lipsa afecțiunii, a unei bune comunicări și înțelegere provoacă cu timpul distanțarea, care vine la pachet cu singurătatea și derutarea.

Familia este un mediu puternic protector împotriva sinuciderii, oferind suport emoțional și comunicare. Când simțim că nu facem față situațiilor din viață, nu ezitați să vorbiți despre probleme. Cereți ajutor cel puțin la trei oameni din anturajul vostru. Acceptați ideea că sunteți slab, epuizat și acum nu faceți față situației. Apelați la medicul psihiatru sau psihoterapeut. Medicina, psihoterapia, inclusiv alte tipuri de terapii ajută foarte eficient în stări depresive”, este de părere psihologul.

Gândurile suicidare nu apar pe moment ci se mențin o perioadă îndelungată uneori săptămâni, luni sau chiar ani.

Intervenția în cazuri de risc de suicid se face întotdeauna prin medicație (antidepresive) și suportiv (terapie pentru schimbarea tiparelor negative și autodistructive). Psihoterapeutul poate utiliza terapia cognitiv- comportamentală care ajută la eliminarea unor pattern-uri negative și convingeri limitative. Terapia analitică ( terapia adleriană) sau hipnoterapia( hipnoza regresivă). Acestea sunt doar câteva tipuri de terapii eficiente. Depresia poate fi prevenită prin a avea grijă de corp: somn citativ, zile libere petrecute cu plăcere, concedii regulate, mâncare sănătoasă și evitarea alcoolului”, a spus psihologul Lilia Dubiță.

Orice problemă are o rezolvare, iar psihologii recomandă să cerem ajutor atunci când simțim nevoia.

Comunicarea cu persoanele dragi, exprimarea emoțiilor atât pozitive cât și negative. Să nu ținem tensiunea emoțională să explodeze în interiorul nostru ca o bombă. Viața noastră constă din obstacole uneori mai grele decât ne așteptam dar dacă nu ne isprăvim singur atunci ne isprăvim neapărat împreună. O piatră poate fi grea pentru un om și ușoară dacă o duc doi. Depresia este despre singurătate. Cât de greu nu ar fi este să nu fii singur”, a mai adăugat psihologul.

Potrivit datelor statistice, sinuciderea ocupă locul doi în rândul cauzelor morţii la adolescenţi şi tineri în întreaga lume.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: