Dodon sfidează, din Dealul Schinoasei, Academia Română

În debutul emisiunii, Dodon a ţinut să precizeze că e prima sa apariţie la o emisiune în acest an la postul public. Întrebat „cu ce rezultate s-a întors de la Bruxelles”, şeful statului s-a lăudat că a ţinut o cuvântare de 25 de minute, după care timp de 35 de minute a răspuns la întrebările deputaţilor europeni.

„După luarea mea de cuvânt s-au apropiat vreo şase-şapte deputaţi şi mi-au mulţumit şi au apreciat discursul preşedintelui Republicii Moldova, inclusiv conducerea APCE, pentru că discursul a fost rostit în prezenţa preşedintelui APCE şi a secretarului Consiliului Europei. Mai mulţi oficiali s-au apropiat şi mi-au mulţumit că discursul a fost în patru limbi: limba engleză, în limba de stat – limba moldovenească, limba rusă şi limba franceză”, s-a lăudat Dodon.

„Română, aţi vrut să spuneţi?”, a ţinut să precizeze moderatoarea emisiunii. „Limba de stat în RM este limba moldovenească, conform Constituţiei”, a punctat şeful statului. Schimbul de replici a avut loc chiar în primele trei minute ale emisiunii, după care au urmat mai multe întrebări comode, care i-au permis şefului statului să se laude cu realizările din trecut şi cu ce planifică să facă.

Prestaţia sa la postul public de televiziune nu a trecut neobservată.

„La emisiunea de ieri de la Moldova 1, Igor Dodon nu a fost întrebat doar „dacă-și iubește Patria”. Așa încât el să răspundă mândru: „Da, o iubesc. Și zi și noapte numai la ea mă gândesc…”. În rest, tot „pachetul” specific țărilor în care se elogiază „conducătorii unici” a fost prezent. Ce să-i faci, dacă așa înțelege conducerea din dealul Schinoasei rolul unei instituții publice a audiovizualului…”, a punctat deputatul PAS, Sergiu Litvinenco.

Amintim că joi, 30 ianuarie, Academia Română a emis o declaraţie în care se spune că instituţia „a luat act, cu îngrijorare, de noile încercări de a introduce în uzul oficial, în Republica Moldova şi în alte regiuni vecine locuite de români, noţiunea inexistentă de „limbă moldovenească", susţinută în trecut de propaganda sovietică şi reluată, în prezent, de anumite cercuri interesate politic".

„A promova ideea unei limbi „moldoveneşti“, distincte de cea română, nu este numai o denaturare a unei realităţi culturale şi identitare documentată în toate sintezele lingvistice, istorice şi literare, ci şi o manipulare ideologică pe care comunitatea internaţională nu o va accepta niciodată. Limba unui popor e parte definitorie a identităţii sale; de aceea, instrumentalizarea ei ideologică prin politici lingvistice tendenţioase nu poate modifica o realitate care se sprijină pe o tradiţie de secole şi mai ales nu poate anula o identitate pe care românii din Republica Moldova o simt ca definitorie: aceea a apartenenţei la spaţiul lingivistic şi cultural românesc. Drept consecinţă, Academia Română sprijină necondiţionat poziţia Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, a institutelor sale de profil, privitoare la statutul limbii române ca limbă istorică şi oficială a statului", se arată în declaraţie.