Asociată până acum cu destrămarea căsniciilor sau cu maturizarea copiilor și plecarea lor de acasă, criza vârstei de mijloc, un soi de depresie, ar putea avea cauze genetice.

Profesorul David Blanchflower de la Dartmouth College (New Hampshire, SUA), economist la bază, a comparat date referitoare la relația dintre vârstă și nivelul de satisfacție/fericire din 132 de țări.

Concluzia? 47,2 ani e vârsta la care suntem cel mai nefericiți.

Atunci ne simțim cel mai nasol. Suntem în punctul cel mai jos a ceea ce Blanchflower numește „curba fericirii”. Conform studiului său, fericirea, de-a lungul vieții, scade și crește urmând forma literei U, iar baza literei s-ar atinge, în medie, la 47,2 ani, scrie telegraph.co.uk.

Profesorul a mai descoperit că și primatele traversează o perioadă asemănătoare. Asta l-a determinat să concluzioneze că depresia pe care noi o numim „criza vârstei mijlocii” e o “constantă universală” și ar putea avea cauze genetice.