Deputat: Ann Linde nu a menționat nimic despre retragerea trupelor ruse; OSCE înclină spre o legitimizare a Transnistriei

Potrivit deputatului OSCE a rămas blocată într-o atitudine de echidistanță prost înțeleasă. Această structură concepe Republica Moldova și Transnistria drept părți egale și încearcă să nu „jignească” sensibilitățile transnistrenilor și ale „fraților lor mai mari” din Federația Rusă.

„Din păcate, acest lucru înseamnă jigniri continue la adresa autorităților constituționale din Republica Moldova. Doamna Ann Linde și-a demonstrat atitudinea atunci când a ținut o conferință de presă alături de reprezentantul structurilor ilegale transnistrene, și niciuna – alături de reprezentanții structurilor constituționale ale Republicii Moldova. În practica OSCE nu s-a mai atestat așa ceva. O asemenea atitudine din partea OSCE înclină din ce în ce mai mult spre o legitimizare a Transnistriei”, a accentuat deputatul.

Chiril Moțpan consideră că reprezentanții OSCE nu vor să creeze nimic ce ar putea fi perceput drept „tensiuni”. Respectiv, președintele în exercițiu al OSCE, Ann Linde în cadrul vizitei sale de pe 17 februarie nu a menționat nici retragerea trupelor ruse cu statut ilegal, nici tensiunile profunde dintre Chișinău și Tiraspol, făcând referire doar la niște speranțe vagi.

De altfel, din cauza veto-ului reprezentanților Tiraspolului, începând cu luna octombrie 2020, nu a putut avea loc nicio ședință ordinară a Comisiei Unificate de Control.

„Acest lucru s-a întâmplat imediat după răpirea mai multor cetățeni ai Republicii Moldova, patru dintre care se află și în prezent în detenție ilegală, unde sunt supuși amenințărilor și tratamentelor degradante. Șirul de acțiuni ilegale continuă: la 3 februarie curent, a fost instalat un post așa-zis „grăniceresc” la stația de cale ferată Bender-2, iar la 4 februarie un asemenea post a fost instalat la intersecția străzilor ce separă orașul Bender de satul Varnița. Aceste acțiuni reprezintă o nouă blocare a liberei circulații a cetățenilor și o nouă sfidare la adresa tuturor documentelor ce reglementează operațiunea de pacificare”, a mai spus Chiril Moțpan.

Deputatul observă că unul dintre factorii care au contribuit la încrederea excesivă în sine a Tiraspolului a fost și servilismul majorității foștilor vicepremieri pentru reintegrare din executivele Republicii Moldova, care au susținut, de fapt, Tiraspolul în detrimentul Chișinăului în cadrul procesului de negocieri.

Pe parcursul anilor, Chișinăul a respectat continuu deciziile semnate, în timp ce regimul secesionist nu a ținut cont de obligațiile pe care şi le-a asumat, ci doar a profitat de diverse privilegii. Unul dintre aspectele ce ar merita menționate în acest context este felul în care liderilor separatiști li s-a permis acces liber la zona VIP a Aeroportului Chișinău.

După instalarea la președinție a lui Dodon, acest mecanism a fost preluat de către conducerea MAI și SPPS, care mențineau legătura cu responsabilii din paza lui Vadim Krasnoselski și cu administrația sa, facilitând în mod direct trecerea prin Aeroportul Internațional Chișinău.

„Și actualul vicepremier pentru reintegrare este, se pare, o simpatizantă a Kremlinului: la 18 februarie curent, în chiar ajunul vizitei oficialilor ruși la Tiraspol, s-a grăbit să se întâlnească cu aceștia și să discute despre lucruri „învelite” în limbajul diplomatic, care nu se referă la niciun conținut concret. Reieșind din această situație, Chișinăul nu ar mai trebui să accepte compromisuri”, susține Chiril Moțpan. „Pentru care merite liderii separatiști sunt menajați de structurile constituționale, inclusiv li se orgaizează deplasările la Moscova prin VIP la Aeroportul Internațional Chișinău? Poate a venit timpul să demonstrăm că avem capacitatea să ne opunem tendințelor de fortificare a regimului separatist prin lipsa unei atitudini clare, prin lașitatea noastră.

În al doilea rând, oficialii de la Chișinău ar trebui să formuleze proteste clare în raport cu orice încălcare a acordurilor existente și să solicite documentarea încălcărilor atestate. Lista acestor încălcări ar urma să fie prezentată observatorilor internaționali, iar faptul că încălcările în cauză nu sunt soluționate de separatiști va servi ca motiv credibil pentru solicitarea de a schimba mecanismul operațiunii de menținere a păcii, trecând-o sub mandat civil internațional.

În al treilea rând, Chișinăul ar trebui să taxeze dur orice pretenție a Tiraspolului de a i se acorda „privilegii” ilegale.

În al patrulea rând, ar trebui ca structurilor de forță de la Chișinău să li se ofere posibilitatea să-și apere cetățenii amenințați de regimul separatist, în primul rând polițiștii ce activează în regiunea controlată de autoritățile separatiste și familiile lor, care se află într-o situație extrem de vulnerabilă. 

Și nu în ultimul rând, ar trebui implicate și alte organisme internaționale, care să „echilibreze” tendința OSCE de a reprezenta interesele Rusiei și de a promova o politică ca, nu cumva, să „supere” autoritățile ilegale de la Tiraspol” a conchis deputatul.

Amintim că președintele în exercițiu al OSCE, ministra Afacerilor Externe a Suediei, Ann Linde, a vizitat Republica Moldova pe 17 februarie. În comunicatul oficial al acestei structuri se spunea că ea se va întâlni cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski și cu reprezentantul politic Vitali Ignatiev.

Solicitat să explice cât de corecte sunt noțiunile atribuite autorităților nerecunoscute din stânga Nistrului: „conducere politică”, „lider transnistrean” și „reprezentant politic”, fostul membru CUC, expertul în problematica transnistreană, Ion Leahu, a declarat că e corect din moment ce un astfel de statut le-au atribuit autoritățile din RM în august 2012 când i-au acceptat ca parte egală la negocieri. „Așa e, „reprezentant politic”, „conducere politică”. Noi i-am creat, în august 2012, când Tiraspolul a fost acceptat ca „parte egală la negocieri”, a spus Ion Leahu.

Amintim că atunci Dmitrii Rogozin, a ameninţat Chişinăul că în cazul în care nu va accepta ca Tiraspolul să devină „parte egală la negocieri", Guvernul moldovean va trebui să plătească datoria de trei miliarde de dolari a Transnistriei faţă de Gazprom.

Vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova de atunci, Eugen Carpov, a interpretat înţelegerea de la Viena ca pe un succes, precizând că principiul de egalitate nu se referă doar la partea transnistreană, ci la toţi participanţii la negocieri.