După ce va fi consultat toate părţile vizate - companii, sindicate, societate civilă, guvernele celor 27 de ţări membre - executivul UE speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă.

Printre subiectele sensibile se află recunoaşterea facială în masă. ''Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat'', a spus vicepreşedintele executiv al CE Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ''oamenii au primit un mesaj pe smartphone: 'Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă'. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare'', a deplâns reprezentanta executivului UE, relatează Agerpres.

Pe de altă parte, recunoaşterea facială este deja utilizată pe scară largă în multe domenii, de exemplu pentru a-ţi debloca smartphone-ul sau pentru a trece rapid prin controalele din aeroport.

Margrethe Vestager se gândeşte la o interdicţie, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre, şi preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru al finanţelor danez, care pe lângă domeniul digital se ocupă şi de respectarea regulilor concurenţei în UE, a insistat pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci şi întreprinderile mici şi mijlocii.

''Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv'', a explicat Vestager.

La 12 februarie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care solicită un set solid de drepturi pentru a-i proteja pe consumatori în contextul inteligenţei artificiale şi al proceselor decizionale automatizate. Documentul atrage atenţia asupra mai multor provocări care decurg din dezvoltarea rapidă a tehnologiilor legate de inteligenţa artificială şi procesele decizionale automatizate, cu un accent special pe protecţia consumatorilor.

PE a solicitat o schemă de evaluare a riscurilor în cazul inteligenţei artificiale şi al proceselor decizionale automatizate şi o abordare comună a UE care să contribuie la asigurarea beneficiilor acelor procese şi la reducerea riscurilor în întreaga Uniune.

În rezoluţie, eurodeputaţii au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranţă ale UE pentru produse (de exemplu, în cazul directivelor privind echipamentele tehnice şi siguranţa jucăriilor) astfel încât să existe garanţia că utilizatorii şi consumatorii sunt informaţi în legătură cu modul de utilizare a acestor produse şi sunt protejaţi de vătămări, iar în acelaşi timp producătorilor le sunt clare obligaţiile care le revin.