image
Sursa foto: facebook/George Damian

George Damian: „Putin poate să recunoască Transnistra în orice moment” // RĂZBOIUL DIN UCRAINA, PE ÎNȚELESUL TUTUROR (II)

Indiferent de soarta războiului cu Ucraina, Federația Rusă nu va dispune de forțe suficiente pentru a-și continua invazia în alte state, consideră doctorul în istorie și jurnalistul român George Damian, cercetător științific la Centrul European de Studii în Probleme Etnice din București. El este de părere că președintele Zelenski a acceptat să negocieze cu Putin, pentru că se află într-o situație foarte dificilă, după ce armata rusă a făcut una cu pământul mai multe localități ucrainene. Totodată, în opinia istoricului, acceptarea cererilor de aderare la UE ale R. Moldova, Ucrainei și Georgiei a însemnat mai întâi de toate un gest de încurajare din partea Bruxeless-ului. Damian a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru Jurnal.md. (Prima parte a interviului poate fi accesată aici)

- Dle Damian, acest război credeți că se va opri în Ucraina? Vă întreb și în contextul în care Moscova a protestat în legătură cu o eventuală aderare la NATO a Suediei și Finlandei. În același timp, R. Moldova și Georgia se tem să nu fie atacate și ele, având în vedere existența pe teritoriul lor a unor enclave separatiste rusești.

- Acest război i-a costat deja foarte mult pe ruși și în termeni de tehnică militară, și în termeni de vieți omenești în rândurile militarilor, și în termeni de imagine. La nivel economic, se prefigurează provocarea unei crize economice majore în Rusia. La nivel diplomatic, rușii sunt din ce în ce mai izolați pe plan internațional. Indiferent când și cum se va termina războiul din Ucraina, nu cred că Rusia va mai avea dispoziție și resurse să extindă conflictul către alte țări. Dacă totuși va încerca s-o facă, părerea mea este că reacția internațională va fi mult mai dură decât până acum. Iar dacă Suedia sau Finlanda ar fi atacate, cred că ar exista o intervenție militară a țărilor occidentale în sprijinul lor. Eu totuși nu văd posibilitatea prelungirii sau exportării conflictului într-o altă țară europeană, inclusiv în R. Moldova.

Chiar dacă Moldova are problema prezenței militarilor ruși în Transnistria și chiar dacă există direcția aceasta de atac a armatei ruse dinspre Crimeea spre Herson, Mikolaiv și Odesa, nu cred că acest coridor va fi realizat. Armata ucraineană nu va permite acest lucru, iar pentru trupele ruse este dificil să ajungă pe cale terestră până la Odesa și apoi să cucerească orașul. În aceste zile, condițiile meteorologice sunt destul de dure. Pe mare, în vecinătatea Odesei, au apărut nave de atac rusești, dar n-au încercat deocamdată nimic. E destul de greu de realizat o debarcare de aceasta în momentul în care timpul nu e bun. Cât ține de transnistreni, după ce au declarat că depunerea cererii de aderare la UE a R. Moldova ar confirma independența lor și au propus un divorț civilizat, oamenii politici din Chișinău încearcă să se abțină de la orice fel de comentarii. Nu se dorește generarea unor speculații referitoare la problema transnistreană. Și eu încerc să mă abțin. În cazul ăsta, este de preferat să vedem ce se întâmplă și apoi să tragem concluzii.

„Transnistria, fără prezența trupelor ruse la Nistru, se dizolvă de la sine”

- După ce a recunoscut independența regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud din Georgia și a regiunilor separatiste Donețk și Lugansk din Ucraina, ce l-ar împiedica acum pe Putin să recunoască și independența Transnistriei?

- Nimic nu-l poate împiedica, poate să facă chestia asta în orice moment. Problema e alta - ce are el de câștigat din recunoașterea independenței Transnistriei? Dacă în viziunea sa de recreare a unui nou imperiu coordonat de Moscova, această recunoaștere îi aduce avantaje, o va face. Nu sunt prea multe metode pentru a-l împiedica. Dar recunoașterea trebuie să vină la pachet cu capacitatea de a proteja această independență, pentru că Transnistria singură nu și-o poate apăra. Recunoașterea independenței Abhaziei și Osetiei a fost cuplată de invazia rusească în Georgia, recunoașterea Luganskului și Donețkului a fost cuplată de invazia în Ucraina, prin urmare ar trebui ca un contingent mare de trupe ruse să se afle în regiune, căci în Transnistria sunt doar vreo două mii de militari ruși.

- Dvs. înțelegeți de ce R. Moldova are nevoie de Transnistria? N-ar fi mai bine să renunțăm la ea?

- Opinia mea personală este că ar fi trebuit să renunțați la Transnistria încă acum 30 de ani. Cum știm bine din istorie, Transnistria e o creație sovietică, a cărei obiectiv - sovietizarea României și crearea unui culoar de acces către sud-estul Europei - este stabilit în documentele de fondare ale RASSM, publicate de istoricul Gheorghe Cojocaru. Plus că este o creație a armatei roșii, un avanpost militar. În documentele respective, ideile vin din partea unor comandanți de armată, care primesc binecuvântarea partidului.

Or, Transnistria fără prezența trupelor ruse la Nistru nu există, se dizolvă de la sine. Ei nu sunt republică, ci bază militară. Nu au nici populație, oamenii fug de acolo. Economia lor e praf și pulbere, fără intervențiile oligarhilor ruși. Din 1924 până astăzi, aceasta este rațiunea existenței acestei zone. De ce clasa politică de la Chișinău nu a luat decizia aceasta de-a lungul timpului? Impresia mea este că majoritatea politicienilor din R. Moldova, indiferent de orientare, au încercat politica mielului blând, care suge de la două oi. Au încercat să se folosească de avantajele dintr-o relație ambiguă și cu România, și cu Rusia. Acum rezultatele acestor trei decenii sunt evidente.

„Nimeni din NATO nu vrea să intre în luptă directă cu Rusia”

- Chiar din primele zile ale războiului, președintele Zelenski s-a arătat foarte dezamăgit că nu e sprijinit de NATO. Acum el solicită insistent crearea unei zone de interdicție aeriană în țara sa și cataloghează refuzul în această privință al Alianței Nord-Atlantice ca pe un act de trădare. Cum se explică această reticență din partea NATO?

- Cererea de realizare a unui spațiu de interdicție aeriană deasupra Ucrainei trebuie să fie implementată de NATO. Aceasta înseamnă ca aeronave NATO să zboare deasupra spațiului ucrainean și, în momentul în care întâlnesc o aeronavă rusă, să-i spună: fă stânga împrejur, dacă nu, trag în tine. Deci, acest spațiu de interdicție aeriană înseamnă un război între NATO și Rusia deasupra Ucrainei. Iată ce solicită Zelenski și cred că putem înțelege de ce i-a fost respinsă cererea. În schimb, sprijinul acordat de țările NATO pentru Ucraina este destul de consistent. Ucraina beneficiază de armament modern din SUA și Marea Britanie. Ei au lansatoare de rachete, care blochează avansul blindatelor rusești. O rachetă Javelin costă aproape 200 de mii de dolari și, din câte îmi amintesc, ucrainenii au primit 17 mii astfel de rachete. Dar există o linie roșie, peste care nimeni nu vrea să treacă. Cu alte cuvinte, nimeni din NATO nu vrea să intre în luptă directă cu Rusia.

„Zelenski a făcut mutarea corectă, când a decis să rămână la Kiev”

- Înțelegând probabil și el acest lucru, Zelenski a acceptat să negocieze cu Rusia și se pare că e pregătit de concesii. Ce ar putea să cedeze Ucraina în schimbul păcii?

- Nu mi-e clar ce speră el cu cedările asta și în ce condiții ar fi gata să le facă, dar nu putem exclude nicio cedare din partea lui Zelenski. Declarațiile sale mă fac să cred că el și-ar dori un referendum în Donețk și Lugansk, sub observatori internaționali, dar nu cred că Rusia va accepta această formulă și cel mai probabil luptele vor continua. În orice caz, nivelul distrugerilor din Ucraina crește de la o zi la alta și toate podurile aruncare în aer, toate clădirile și infrastructura distrusă vor trebui refăcute. Sunt sigur că Zelenski are pe masă un tabel foarte clar al acestor pierderi. Și, la un moment dat, ar putea să se întrebe câte distrugeri mai poate încasa Ucraina și să caute o înțelegere cu Putin. Dacă în acest moment Ucraina și Rusia sunt ca doi boxeri încleștați, care au încasat lovituri zdravene, acum cred că e momentul psihologic în care contează foarte mult cine cedează primul. Într-un război, câștigător e cel care a rezistat cu cinci secunde mai mult decât adversarul, e cel care rămâne în picioare la sfârșit. Ucrainenii rezistă, se luptă, dar e clar că nu vor putea să-i învingă pe ruși și să-i alunge din țara lor. Rușii vor pleca din Ucraina atunci când vor vrea ei să plece.

- Dacă Zelenski va ceda rușilor Donbasul și Crimeea, el va ieși înfrânt din acest război și cu țara făcută praf. În caz contrar, cât ar putea dura ostilitățile?

- Aceasta este și impresia mai multor analiști militari occidentali. În cazul unui război de uzură, care se va întinde pe o perioadă mai lungă, rușii vor lua pe rând orașele ucrainene și le vor toca. Armata ucraineană va rezista cât va rezista, după care fie va muri eroic, fie se va retrage. Treptat Putin își va atinge obiectivele în Ucraina, mult mai târziu decât și-a imaginat inițial și cu niște costuri colosale. Dar având în vedere că el își joacă cartea de putere globală sau regională, nu-și poate permite să piardă acest război. Cât va dura chestia aceasta, nu pot să-mi dau seama.

- Care ar fi șansele unui guvern ucrainean în exil?

- Când ne uităm în istorie, guvernele în exil au probleme destul de mari. Condiția pentru un succes al unui astfel de guvern este să beneficieze de sprijinul unei alianțe, care să-l readucă la putere în țara ocupată. Și aici deja sunt foarte mulți „dacă”. De aceea Zelenski a făcut mutarea corectă, când a decis să rămână la Kiev, pentru că retragerea sa și a guvernului ar fi semnalat căderea Ucrainei.

„UE nu are niciun fel de proiect de extindere către est”

- Acceptarea cererilor de aderare la UE ale Ucrainei, Georgiei și R. Moldova poate fi luată în serios sau a însemnat doar un act formal de încurajare din partea Bruxelles-ului, într-o perioadă tensionată?

- Este un act formal de încurajare, nu cred că se pune problema începerii negocierilor de aderare. Cererea de aderare a Turciei a fost acceptată de un sfert de veac, dar nu a avut niciun efect practic. R. Moldova a pierdut demult trenul aderării europene, de pe vremea lui Filat, și nu cred că are vreo șansă de aderare la UE pe termen mediu, adică vorbim de 25-30 de ani. În acest moment, UE nu are niciun fel de proiect de extindere către est, prin urmare nu există nici voință politică, nici vreun proiect clar conturat.

- Cum poate fi oprit Putin din încercarea de a continua genocidul asupra poporului ucrainean?

- Putin a intrat într-o logică bizantină, feudală. Prin acest război și prin ceea ce se întâmplă în prezent în Rusia, nu mai putem vorbi despre supremația legii în statul rus. Constituția, parlamentul, guvernul de la Moscova există formal, dar de fapt acolo e vorba de autocrație. Putin acționează ca un țar. Și regimul sovietic a fost o autocrație de tertip țarist. Ei își ziceau comuniști, aveau tot felul de legi, dar mecanismul fundamental era al unei „nobilimi de partid”, în fruntea căreia era ales țarul. În acest moment, acestea sunt și condițiile politice din Rusia. Cum poate fi oprit Putin? Există tot felul de variante: să fie asasinat, să moară de boala pe care o presupun sau și-o doresc mulți, dar problema eu nu o văd în Putin, ca persoană. Din punctul meu de vedere, moartea sa nu va rezolva problema. Să presupunem prin absurd că se îneacă cu un os de pește la masă și moare sau cade de pe scări și își rupe gâtul. Adică nu este asasinat, dar se întâmplă un accident banal și absurd. Convingerea mea e că războiul din Ucraina nu va înceta și că Rusia, ca stat, nu-și va modifica atitudinea. Pentru că și Putin, la rândul său, este exponentul unei „nobilimi”, a unei clase amestecate cu oligarhi, militari și kaghebiști, care au înlocuit nomenclatura sovietică. Iar această neonobilime rusă este dominată de o ideologie destul de confuză. Dacă în perioada sovietică, aveam o ideologie sovietică clară, cu marxism-leninism, materialism dialectic și tot aparatul ideologic, în aceste zile avem un melanj, o shaorma cu de toate: idei țariste și pro-slaviste, rămășițe de idei sovietice și velicoruse. Toate sunt puse grămadă fără nicio logică sau coerență. Doar firul de argint care le străbate și le leagă este menținerea Rusiei în calitate de putere globală.

- Cum vedeți viitorul Rusiei după acest război?

- Nu știu, aștept să văd cum se va termina războiul și ce fel de pace va fi negociată. În orice caz, toate statele lumii vor fi extrem de precaute în relațiile cu Rusia, imaginea căreia este la un nivel extrem de scăzut la nivel internațional. Armata rusă a beneficiat de o imagine pozitivă după al Doilea Război Mondial. Putem intra în discuții despre ocuparea Basarabiei, a Țărilor Baltice, invazia în Finlanda, care s-au petrecut înainte de atacul german, dar per ansamblu rușii au ieșit cu o imagine bună din acel război, pentru că au fost atacați și s-au apărat, și au distrus invadatorul. De data aceasta, Rusia se află perfect în poziția Germaniei naziste. Ea este agresorul, care a atacat o țară, care acum se apără și încearcă să supraviețuiască. Pata aceasta nu se va șterge multă vreme de pe fruntea Rusiei.

Noutăţile partenerilor

comentarii: