Din numărul de 60.300 de solicitări, 2819 au fost făcute pe suport de hârtie, iar restul online.

„Comisia anunță că a sesizat Serviciul Informații și Securitate și Ministerul Afacerilor Interne pentru a verifica veridicitatea datelor din cererile de înregistrare prealabilă, depuse atât în formă scrisă, cât și online”, precizează CEC.

Comisia nu precizează însă câți din cei 60.300 de cetățeni sunt din regiunea transnistreană și câți sunt din diasporă.

Or, ani la rând Republica Moldova se confruntă cu fenomenul transportării masive a alegătorilor transnistreni, aduși organizat ca să voteze. S-a întâmplat și la alegerile prezidențiale din 2016, în urma cărora Dodon a ajuns președinte, dar și la alegerile parlamentare din februarie 2019, atunci când transnistrenilor care au votat s-a dublat față de 2016.

Și în 2016, și în 2019, în presă și pe rețelele de socializare au fost publicate imagini nenumărate care arătau cum sunt transportați organizat mii de alegători din regiunea transnistreană în secțiile de votare din dreapta Nistrului.

De menționat că deschiderea secțiilor de votare depinde anume de numărul celor care se înregistrează prealabil, plus de numărul de alegători care au participat la scrutinul organizat în circumscripția națională, dar și de informațiile obținute de MAEIE de la autoritățile competente ale țărilor de reședință.

Conform prevederilor legale, secțiile de votare, inclusiv cele de peste hotare, se constituie cu cel puțin 35 de zile înainte de ziua votării, adică până la 26 septembrie curent.