Cercetătorii au analizat datele a 485 de pacienţi din mai multe ţări, diagnosticaţi cu sindromul „inimii frânte” (cardiomiopatie de stres), numit şi „takotsubo”, apărut după un şoc emoţional, şi au constatat că unii îl dezvoltaseră după un eveniment fericit. Ei au numit această variantă sindromul „inimii fericite”. Cele 485 de cazuri de origine emoţională au fost alese dintre 1.750 drept cazuri de sindrom takotsubo (TTS) cu potenţial de mortalitate. La ceilalţi pacienţi, evenimentul declanşator fusese fizic sau fizic şi emoţional combinat ori neidentificat.

„Am arătat că elementele declanşatoare ale TTS pot fi mai variate decât credeam. Boala poate fi precedată şi de emoţii pozitive”, afirmă Jelena Ghadri, medic la Spitalul universitar din Zurich (Elveţia), unul din semnatarii studiului.

„Medicii trebuie să ştie că pacienţii care sosesc la urgenţă cu semne de criză cardiacă, cum ar fi dureri toracice şi o dispnee (dificultate respiratorie), după o emoţie sau un eveniment fericit, pot suferi şi ei de TTS, la fel ca un pacient care vine după un eveniment emoţional negativ”, adaugă ea.

Sindromul inimii frânte, takotsubo (sau tako-tsubo, „capcană pentru caracatiţe”), depistat prima oară în Japonia în anii 1990, afectează îndeosebi femeile după menopauză. În forma sa clasică, ventriculul stâng al inimii ia forma unei amfore, care seamănă cu o capcană pentru caracatiţe. Potrivit studiului, la 20 (4%) dintre pacienţi, sindromul a fost declanşat de bucurie sau un eveniment fericit: petrecere de aniversare, căsătoria unui copil, o victorie a echipei sportive favorite sau naşterea unui nepot pentru un bunic.

Majoritatea celor 485 de cazuri (96%) au apărut după un eveniment trist sau stresant, cum ar fi moartea soţului/soţiei, a unui copil sau rude, un accident, conflicte personale sau, într-o situaţie, după ce un obez a rămas blocat în cadă, nemaiputând să iasă. Dintre cei cu „inima frântă” şi cu „inima fericită”, 95% sunt femei, cu vârsta medie între 65 de ani în primul caz şi de 71 în al doilea, confirmând faptul că majoritatea TTS apar după menopauză.

Doctorul Christian Templin, cardiolog la Spitalul universitar din Zurich, principalul autor al studiului, consideră că sunt necesare şi alte cercetări pentru a înţelege mecanismele exacte care duc la apariţia celor două variante, de inimă „frântă” şi „fericită”, ale TTS.

În cadrul studiului, la spital nu a fost înregistrat niciun deces din cauza „inimii fericite”. În schimb, din cauza „inimilor frânte” procentul decesul a fost de 1% (cinci din 485).