Legea antifumat a fost privită, în general, pozitiv de către societate. Mai puţin încântaţi au fost proprietarii de restaurante, baruri, cafenele şi cluburi, unde vizitatorii principali erau până nu demult fumători. Deşi datele oficiale pentru luna iunie arată chiar o creştere a vânzărilor unităţilor de alimentaţie publică, după aproape cinci luni de la interzicerea fumatului, de scăderea numărului de clienţi şi, în consecinţă, a veniturilor, se plâng mai ales cei care deţin localuri în centrele comerciale.

Legea care interzice fumatul în spaţiile publice închise şi semiînchise, la locul de muncă, în transportul public, în spaţiile publice deschise administrate de instituţiile medico-sanitare şi de învăţământ, a intrat în vigoare la 31 mai 2016. Pe lângă fumători, au fost revoltaţi şi proprietarii de restaurante care consideră că legea e prea dură. În încercarea lor de a obţine amendamente care le-ar permite să amenajeze încăperi şi localuri speciale pentru fumători, agenţii economici sunt acuzaţi că fac, de fapt, interesele industriei tutunului.

Mai multe restaurante din centrele comerciale au fost închise

Aneta Zasaviţchi, preşedinta Asociaţiei Restaurantelor din Moldova, a menţionat că majoritatea unităţilor de alimentaţie publică au înregistrat, într-adevăr, o scădere considerabilă a vânzărilor. „În mun. Chişinău funcţionau aproximativ 1400 de unităţi de alimentaţie publică, dintre care 90% erau localuri în care se fuma şi aveau săli pentru fumători şi nefumători. Localuri non-fumătoare erau foarte puţine”, a declarat Aneta Zasaviţchi pentru ECOnomist. 

Cel mai mult au fost afectate unităţile de alimentaţie publică din mall-uri şi centre comerciale. „Problema pierderii clienţilor din cauza interzicerii fumatului se resimte mai mult vara, atunci când oamenii preferă terasele. Din cauza Legii antitutun, numărul vizitatorilor a scăzut şi mai mult, cu încă 30–40%. Acum, nici în apropierea mall-ului nu se poate fuma, nimeni nu va coborî de la etajul patru ca să fumeze la zece metri de la intrarea în mall”, a declarat preşedinta Asociaţiei Restaurantelor din Moldova.

Natalia Dmitruc, administratoarea centrului comercial Sun City din centrul capitalei, a afirmat că trei din şase localuri care funcţionau în centrul comercial s-au închis deja. „Este vorba despre CafeTerra, Sakura şi Coffee House. Încă două restaurante sunt acum în prag de faliment. Din 1 iunie fluxul de vizitatori a scăzut cu 90%, iar plata pentru arendă a fost redusă aproape în jumătate. Dar şi în aceste condiţii proprietarii de restaurante înregistrează pierderi. Riscăm să rămânem fără food-zone, ceea ce vine în contradicţie cu formatul actual al unui centru comercial şi de agrement. El a fost iniţial construit cu această componentă pentru a atrage un flux suplimentar de clienţi şi dacă renunţăm la ea, mai ales în perioadă de criză, centrul nu mai poate face faţă concurenţei”, a explicat administratoarea pentru Logos Press.

Situaţia este aceeaşi şi în centrul comercial Jumbo, unde, potrivit administratoarei Natalia Şvedco, s-a reuşit menţinerea restaurantelor datorită reducerii cu 70% a plăţii pentru arendă (de la 12 euro pentru metru pătrat până la 4–5 euro).

Datele oficiale arată că vânzările cresc

În pofida plângerilor agenţilor economici, cel puţin, datele oficiale pentru prima lună de la intrarea în vigoare a interdicţiilor privind fumatul, adică iunie, arată că cifra de afaceri ale unităţilor din domeniu a crescut. „Recent, am înregistrat petiţii de la centrele comerciale Atrium, Jumbo şi Sun City, care solicită de urgenţă adoptarea măsurilor, inclusiv permisiunea de a amenaja în cafenele încăperi separate pentru fumători. Ministerul Sănătăţii şi Centrul Naţional de Sănătate Publică au înregistrat până la 31 mai 2016 mai multe reclamaţii din partea unităţilor de alimentaţie publică, care anunţau că vor suferi pierderi mari. Noi am evaluat situaţia privind veniturile din vânzări în perioada mai–iunie 2016, în baza datelor Biroului Naţional de Statistică, şi am constatat că cifra de afaceri a atins în iunie 159,7 milioane de lei, în creştere cu 4%. Bănuiesc eu că această creştere a fost şi din contul acelor vizitatori nefumători, care au putut să meargă la terase sau în încăperi şi să nu fie afectaţi de fumul de ţigară”, a precizat Aliona Serbulenco, viceministrul Sănătăţii, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului din 28 septembrie curent.

În acest sens, Aneta Zasaviţchi, prezentă şi ea la şedinţă, a replicat că datele Biroului Naţional de Statistică nu sunt destul de veridice din moment ce instituţia nu ştie până în prezent măcar un număr exact al unităţilor de alimentaţie publică din R. Moldova.

Puţine localuri au reuşit să se adapteze

În ce priveşte adaptarea la cerinţele legii, Aneta Zasaviţchi a spus că sunt foarte puţine localuri cu terase mari, care au putut să se adapteze şi să amenajeze mese pentru fumători la zece metri de la intrare şi geamuri. Prin urmare, a fost creată o concurenţă neloială pentru localurile mici, care nu au putut să se conformeze noilor reguli. 

„Când într-un grup există cel puţin un fumător, se va da preferinţă unui local pentru fumători. Astfel, se creează acest flux de clienţi nu chiar corect de la un local la altul”, a menţionat ea. Mai mult, localuri precum disco-barurile, cluburile, pub-uri şi-au pierdut specificul odată cu intrarea în vigoare a Legii antifumat. „Au pierdut practic totul, pentru că clienţii nu mai merg acolo. Acesta era specificul localurilor, distracţiilor”, a menţionat Aneta Zasaviţchi. 

În petiţiile adresate autorităţilor, Asociaţia Restaurantelor din Moldova a atras de mai multe ori atenţia asupra experienţei României, care, la nici două luni de la intrarea în vigoare a unei legi similare, a adoptat amendamente care au permis agenţilor economici să amenajeze spaţii închise pentru fumători.

„Nemulţumirea proprietarilor de restaurante este legată mai mult de faptul că există, şi fără această lege, condiţii destul de dificile de desfăşurare a businessului – situaţia financiară e dificilă, reglementări care pun piedici, impozite care nu le permit proprietarilor să reinvestească în dezvoltare”, a accentuat preşedinta Asociaţiei Restaurantelor din Moldova.

Cu siguranţă, există încă multe restaurante, dar şi instituţii de stat, care încă nu ţin cont de prevederile legii. Amenzile pentru agenţii economici ajung până la 10.000 de lei, iar verificările s-au intensificat în lunile septembrie–octombrie. Datele Centrului Naţional de Sănătate Publică Chişinău arată că, în cadrul controalelor planificate şi inopinate la unităţile de alimentaţie publică, din momentul intrării în vigoare a Legii antifumat au fost aplicate amenzi în sumă de peste 40.000 de lei.