Organizatorii au ajuns la această diminuare a costurilor schimbând metodele de construcţie şi instalând construcţii temporare mai potrivite la unele situri de competiţie decât cele definitive.

''În total am reuşit să reducem costurile siturilor cu 41,3 miliarde de yeni (312 milioane de euro)'', a mărturisit un responsabil al oraşului Tokyo.

Acest lucru va reduce costul total al construcţiei siturilor pentru JO 2020 la 182,2 miliarde de yeni (1,4 miliarde de euro), faţă de 224,1 miliarde (1,7 miliarde euro), cât era estimat anterior.

Anul trecut, guvernatorul de Tokyo, Yuriko Koike, ordonase revizuirea proiectelor a trei situri, după ce costurile totale au depăşit 25 de miliarde de dolari, de patru ori evaluarea făcută când capitala niponă a fost aleasă pentru organizarea JO din 2020, în septembrie 2013.

În luna iunie, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a reducerea costurilor pentru Olimpiada de vară din 20202 la 13 miliarde de dolari, avertizând că alte oraşe ar putea fi descurajate de la a candida din cauza cheltuielilor exorbitante.

''Acest economii pentru contribuabili sunt printre primele noastre priorităţi'', a declarat preşedintele Comisiei de coordonare pentru Tokyo 2020, John Coates.

Roma, Hamburg, Boston şi Budapesta s-au retras din cursa pentru JO 2024, având dificultăţi în convingerea cetăţenilor să susţină organizarea Jocurilor Olimpice.

În septembrie, CIO a acordat Jocurile de vară din 2024 Parisului, iar pe cele din 2028 metropolei americane Los Angeles.

Guvernul japonez a aprobat în septembrie 2016 noile planuri de construcţie a Stadionului Olimpic, după renunţarea la proiectul arhitectei irakiano-britanice Zaha Hadid, al cărui cost era estimat la 2 miliarde de dolari (1,75 miliarde euro). Noul proiect, realizat de arhitectul japonez Kengo Kuma, se cifrează la 1,29 miliarde de dolari (1,11 miliarde de euro).