Jucătorii lui Skenderbeu (echipă ce a câştigat titlul în Albania, la finalul sezonului) sunt cei au încercat să organizeze manipularea rezultatului amicalului cu Oostende, iar pe cele două meciuri ale lui Mons s-au mizat 50 de milioane de euro, a precizat Federbet, agenţia de control a fluxurilor financiare în jurul pariurilor sportive.

Între 2008 şi 2011, Europol a detectat 680 de meciuri trucate. Sezonul 2013-2014 a văzut apariţia a 460 de cazuri. În acest moment, există suspiciuni foarte puternice în legătură cu peste 50 de jocuri disputate în Europa în sezonul 2014-2015.

Corupţia, provenită mai ales din Asia, a trecut de la competiţiile de top la campionatele de planul doi sau la diviziile inferioare.

De acest flagel sunt afectate campionatele din Croaţia, Letonia, România, Slovenia, Ciprusau Ucraina, se arată în raport.

În Cipru, "malversaţiunile sunt atât de numeroase, încât singurii care nu ştiu rezultatul sunt suporterii de pe stadion", s-a plâns europarlamentarul socialist belgian Marc Tarabella, responsabil cu protecţia consumatorilor.

Potrivit lui Tarabella, sumele de bani pariate "sunt încă mai tulburătoare pentru meciurile din diviziile inferioare, mai ales atunci când se cunosc dificultăţile financiare ale multor cluburi la acest nivel".

În 2012, cifra de afaceri anuală legată de pariurile sportive la nivel mondial a fost de peste 500 de miliarde de dolari (adică 4% din PIB-ul european). 10% din această sumă ar fi de origine criminală, potrivit autorităţilor europene.

"Problema este din ce în ce mai mare şi din ce mai profundă în fiecare săptămână. Doar în ultimul weekend, noi am înregistrat şapte tentative de trucare", a constatat Francisco Barranca, secretar general al Federbet.

"A existat chiar un meci amical 'fantomă' între echipa portugheză Freamunde şi cea spaniolă Ponferradina care n-a avut niciodată loc şi a fost disputat de 22 de copii! Mai multe mii de euro au fost mizate pe această întâlnire", a povestit el.

Federbet va depune plângeri în faţa justiţiei din Belgia, Italia, Spania şi Portugalia.

Marc Tarabella cere ca frauda în domeniul sportului să fie socotită infracţiune în legile naţionale ale statelor membre UE. El cere de asemenea ca operatorii să contacteze sistematic ligile când sunt detectate mize toxice. În plus, trebuie întărită cooperarea între ligi şi operatorii de pariuri, ce ar trebui incluşi în finanţarea mecanismelor dedicate luptei împotriva trucării de meciuri.

Convenţia Consiliului Europei din 2014 în privinţa meciurilor trucate n-a fost semnată decât de nouă state membre, iar niciunul nu a ratificat-o.

Luni, în ziua în care Pompiliu Stoica spune că a aflat despre arestarea fostului său agent, Tolstikov şi Reniţă au intrat în greva foamei în penitenciarul din Lisabona în care se află închişi. Cei doi moldoveni consideră că procurorii nu au adus nicio dovadă în sprijinul acuzaţiilor şi că detenţia lor este ilegală. „Arestarea noastră poate ruina complet proiectul Leiria”, au transmis cei doi jurnaliştilor ruşi.


Alexander Tolstikov (în mijloc), alături de Sergiu Reniţă (dreapta), într-o discuţie de afaceri

"Mama mi-a spus că mă omoară mafia rusă"

În plin război rece între ţările occidentale şi Rusia, presa de la Moscova a preluat cazul şi a publicat informaţii care induc ideea unei vânători de vrăjitoare împotriva „investitorilor străini” veniţi la clubul la care Jose Mourinho antrena acum 15 ani. Jurnalista Iulia Iakovleva de la Sovietski Sport a discutat cu Tolstikov la „vorbitorul” închisorii din Lisabona şi a scris, marţi, 7 iunie, că fostul impresar a fost iniţial plasat în arest la domiciliu, dar că a trebuit să aştepte în penitenciar încheierea procedurilor necesare pentru supravegherea apartamentului său.

După 17 zile de aşteptare, rusul născut la Chişinău şi partenerul său Sergiu Reniţă au fost informaţi că judecătorii s-au răzgândit şi că vor rămâne în arest preventiv din cauza riscului de a fugi din Portugalia. Cazul a primit eticheta „deosebit de complex”, astfel că procurorii pot cere prelungirea arestului preventiv pe o perioadă de până la un an.

În interviul cu jurnalistă rusă, Tolstikov spune că singura greşeală făcută a fost să se încreadă „prea mult” în Pedro Violante, un consilier financiar din Leiria. „Din cauza volumului organizaţional imens, s-au făcut nişte greşeli pe care însă le putem repara, şi am cerut asta judecătorilor”, a declarat ruso-moldoveanul.

Latura tragicomică a cazului apare când Tolstikov spune că, deşi este prezentat ca un cap al mafiei ruse, i s-a găsit la percheziţii doar suma de 13.000 de euro: 7.000 la birou şi 6.000 în buzunar. „Primul avocat chemat să ne apere a refuzat cazul imediat după ce a citit rechizitoriul. Al doilea ne-a spus că mama sa de 70 de ani l-a rugat să nu se bage că va fi omorât de mafia rusă. Acest al doilea portughez curajos ne apără acum”, a povestit fostul agent al lui Pompiliu Stoica.

ProSport a discutat cu mai mulţi oameni din fotbalul de peste Prut despre cei doi „mafioţi” arestaţi la Lisabona. „Sergiu (n.r. – Reniţă) a fost jurnalist de sport, şi-a terminat studiile la Bucureşti, apoi a lucrat la ProTV Chişinău. În 2000, a plecat în Spania la Olimpiada jurnaliştilor şi a rămas acolo. A lucrat întâi în construcţii, la negru, apoi a început încet-încet să se lipească de cluburi, spunându-le că are relaţii în Europa de Est şi, în special, în Rusia. Tolstikov pare genul de pierde-vară, iar Reniţă nu e genul de mafiot. Au călcat ei pe coadă pe cineva. Dacă sunt hoţomani, sunt mici”, a povestit un angajat al unui club din Republica Moldova, sub protecţia anonimatului.

A pus mâna Europol pe un braţ periculos al mafiei ruse sau sunt Tolstikov şi Reniţă doar nişte victime mărunte ale unui război nevăzut?

Vezi mai jos un mesaj postat de Tolstikov în limba portugheză prin care invita fanii lui Uniao Leiria să vină la stadion.

Vărul Reniţă, suspendat pentru trucare de meciuri

Conform unui studiu făcut de Financial Action Task Force (TFATF), un organism inter-guvernamental mondial, cluburile aflate în criză financiară intră uşor pe mâna reţelelor de crimă organizată, apoi spălarea de bani începe prin sub sau supraevaluarea jucătorilor precum şi prin activităţi în piaţa pariurilor, inclusiv prin trucarea de meciuri. Igor Angelini, şeful Grupului de Inteligenţă Financiară din Europol, confirmă concluziile care ar trebui să alerteze şi autorităţile române: „Sectorul de fotbal prezintă vulnerabilităţi legate de structura, modelul de finanţare şi cultura care pot fi exploatate de infractori. Se pare că Tolstikov şi complicii săi au exploatat aceste vulnerabilităţi în avantajul lor, plimbând jucători între cluburi europene la preţuri sub sau supraevaluate”.

În 2014, când agenţii de jucători Tolstikov şi Reniţă au început să finanţeze clubul, Uniao Leiria era exact în situaţia în care putea fi trecută uşor în sfera de influenţă a unei reţele mafiote. În 2012, cu salariile neplătite de mai multe luni, clubul disputase un meci de liga a doua având în teren doar 8 fotbalişti. Retrogradată pe criterii financiare, echipa a intrat în faliment un an mai târziu, cu datorii de 3,6 milioane de euro pretinse de statul portughez.


Tolstikov în 2010, în China, pe vremea când nu era patron de club

A doua echipă, înscrisă în ligile regionale, a preluat dreptul de a juca, pentru suma de 1.000 de euro.

„Îmi doream de mult un proiect în fotbal, iar în 2013 am început să căutăm un club din Europa. Un an mai târziu, am ales Leiria. Compania mea, D-Sports, avea un birou în Portugalia. Echipa abia supravieţuia, cu datorii uriaşe la stat. Oferta noastră de cooperare a fost primită cu entuziasm”, a declarat Tolstikov în interviul pentru Sovietski Sport.  

După un an în care a împrumutat sau a finanţat echipa în diverse moduri, Tolstikov a cumpărat clubul în august 2015. Fără să ştie, însă, Europol investiga intrarea sa la Leiria. În comunicatul remis după arestarea celor doi se scrie: „Ancheta a pornit datorită unor suspiciuni foarte puternice. În special, suspiciunea a fost trezită de standardele ridicate de viaţă ale suspecţilor care foloseau diverse bunuri cu valoare foarte mare înregistrate sub numele unor terţe părţi. Importau sume mari de bani cash din Rusia în Portugalia, încălcând regulile Uniunii Europene şi au creat şi folosit reţele opace de companii offshore cu scopul de a ascunde identităţile adevăraţilor proprietari”.

În cei doi ani de finanţare, Tolstikov şi Reniţă au adus la Leiria mai mulţi fotbalişti din Europa de Est: ruşii Kirill Kostin (Zenit), Vitali Listsov (Benfica), Pavel Dronov (Vityaz Podolsk), Aleksey Panfilov (Zenit), Tomas Rukas (Lokomotiv Moscova), Yuri Bavin (ŢSKA Moscova) Evgheni Tyukalov (Amkar Perm), Alexander Lomakin (Enisey) şi moldovenii Antonie Nicolaeş (ŢSKA Moscova), Mihai Apostol, Nicolae Cebotari (ambii de la Academia Chişinău) şi Denis Marandici (Dacia Buiucani). Toţi jucătorii veniţi la clubul lui Tolstikov sunt impresariaţi de firma D-Sports, unde acelaşi Tolstikov este director general.


Sergiu Reniţă prezintă un jucător nou la Uniao Leiria

Din martie 2016, antrenorul clubului portughez este unul dintre cei mai cunoscuţi fotbalişti din istoria Moldovei, Serghei Cleşcenco.

Potrivit ziariştilor portughezi de la Correiro da Manha, procurorii au observat diferenţe mari între valoarea jucătorilor şi sumele mutate de Uniao Leiria.

Teoretic, dacă voiau, cei doi moldoveni - care erau în acelaşi timp impresari şi finanţatori -puteau manipula uşor finanţele, dar şi rezultatele de pe teren ale clubului portughez. O căutare amănunţită pe internet a numelui lui Sergiu Reniţ, făcută de ProSport, a scos la iveală un detaliu necunoscut. Acum 4 ani, un anume Valeriu Reniţă, preşedinte de onoare al clubului moldovean FC Sfântu Gheorghe Suruceni, a fost suspendat pentru o perioadă de cinci ani şi amendat cu 15.000 de dolari de Comisia de Etică a Federaţiei de la Chişinău. Motivul? Trucarea unor partide de prima ligă cu Dacia Chişinău, Zimbru Chişinău şi FC Găgăuzia.

Fost purtător de cuvânt al preşedintelui Moldovei, Vladimir Voronin, Reniţă s-a apărat spunând că şapte jucători au fost obligaţi să declare că au fost forţaţi să blătuiască meciurile.

Preşedintele suspendat Valeriu Reniţă şi Sergiu Reniţă, fostul jurnalist sportiv de la ProTV Chişinău arestat luna trecută în Portugalia, sunt veri primari.

Taţii lor sunt fraţi.  

S-a interesat de Maxim şi Sânmărtean

De Sergiu Reniţă, consilierul lui Tolstikov, nu-şi aduce aminte niciunul dintre cei doi români care figurează pe lista de prieteni de pe pagina de Facebook a impresarului-patron, arestat pentru legături cu mafia rusă. Pompiliu Stoica şi Laurenţiu Buş, mijlocaşul recent plecat de la ASA, au discutat şi s-au întâlnit direct cu agentul Alexander Tolstikov.

Stoica a ajuns la Tom Tomsk în 2008, anul în care Europol crede că Tolstikov a început legăturile cu crima organizată. „Nu mi-a lăsat senzaţia că e mafiot, e mai scund decât mine. Vorbeam cu el în rusă. E un tip liniştit, la locul lui. Am mai vorbit de câteva ori cu el în ultimii ani. M-a mai sunat să mă întrebe de Maxim şi de Sânmărtean”, spune fostul fundaş stânga, ajuns acum la 39 de ani.

Laureţiu Buş l-a cunoscut pe Tolstikov în 2013, la scurt timp după ce jucase în grupele Champions League cu Oţelul. Legătura le-a fost făcută de bunul prieten al ruso-moldoveanului, Veaceslav Pintilei, reprezentantul în România al companiei ruseşti de monitorizare InStat Football, cu care au contracte FRF şi LPF. „M-am văzut cu el (n.r. – Tolstikov) de două-trei ori. Nu mi-a lăsat impresia de mafiot, dar era un tip rece. Un tip rece care se ţinea de cuvânt. Ce zicea, făcea. Eu eram venit din Champions League, dar la Enisey am avut contract mai mic decât la Oţelul. Cine ştie cât şi-a oprit pentru el?”, râde Buş. Cu Tolstikov a mai discutat acum ceva vreme, când impresarul i-a propus să vină la Uniao Leiria: „Nu ştiam că e patron acolo, credeam că are doar nişte relaţii la club”.


Tolstikov şi Reniţă, surprinşi la o discuţie după preluarea clubului

Buş a plecat în Siberia, la Enisey, liber de contract şi tot aşa s-a întors, un an mai târziu, la Rapid. Clubul din Giuleşti aflat într-o profundă criză financiară tocmai fusese preluat de Valerii Moraru, controversatul om de afaceri din Moldova. „Tolstikov şi Reniţă au legături strânse cu Zimbru Chişinău. Acolo, deciziile le ia fiul lui Moraru, Octavian. Clubul e de fapt al lui Nicolae Ciornâi, vicepreşedintele companiei ruseşti Lukoil şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Moldova, dar e arendat băiatului lui Moraru şi impresarului Arkadie Zaporojanu”, spune omul de fotbal din Republica Moldova, contactat de ProSport.


Octavian Moraru, omul care conduce în acest moment clubul Zimbru Chişinău, cu care impresarii arestaţi aveau relaţii strânse

Dincolo de Prut, criza financiară aruncă echipele în braţele unor investitori care le ţin la limita supravieţuirii. „La noi, aici, fotbalul e într-o stare rea. Nu există drepturi TV, nu vin oameni la stadion, nu sunt bani. Toată lumea ştie că pariurile au acaparat fotbalul moldovenesc, oamenii nu se mai ascund”.  

Zimbru Chişinău este acum antrenată de Flavius Stoican, iar intermediar la mutare a fost Anamaria Prodan Reghecampf. Impresarul şi soţul ei, Laurenţiu Reghecampf, sunt naşii de botez ai fetei lui Marin Mitran, directorul sportiv de la Zimbru, şi au legături apropiate cu familia Moraru prin intermediul antrenorului Dan Alexa. Dinu Gheorghe a fost numit preşedinte la Rapid la recomandarea soţiei agent. În iarnă, în plin scandal FRF vs Steaua, Ana Maria Prodan a fost acuzată că a încercat să saboteze amicalul naţionalei României cu Zimbru, oferind 20.000 de euro fotbaliştilor moldoveni pentru a nu se prezenta la meci. 

În ultimii ani, Sergiu Reniţă a încercat să conecteze Zimbru la fotbalul portughez. În decembrie 2013, mâna dreaptă a lui Tolstikov a adus câţiva antrenori de la Braga pentru a ţine un seminar la Centrul de copii şi juniori de la Zimbru.

Aglomeraţia din apartamentul off-shore din Seychelles

În paralel, Reniţă şi Tolstikov căutau, potrivit propriilor declaraţii, un club din Portugalia pentru a-l prelua.

În comunicatul Europol se scrie despre o reţea de firme offshore prin care cei doi au investit şi au ajuns să controleze Uniao Leiria. ProSport a căutat şi a găsit un detaliu nedescoperit încă de presa portugheză. Firma prin care Tolstikov a preluat clubul din Leiria se numeşte DS Investment LLP. „Compania asta era singura sursă de finanţare”, a spus rusul născut la Chişinău în interviul acordat presei de la Moscova.

Conform datelor de înregistrare din Marea Britanie, DS Investment LLP are sediul în cartierul londonez Fitzrovia, considerat de Sunday Times în 2016 cea mai bună zonă de locuit din capitala Regatului Unit. Firma folosită pentru preluarea clubului Uniao Leiria este administrată de alte două companii, D-Sports Ltd. şi Legal Sport Ltd., ambele înregistrate într-un apartament, acelaşi, din Victoria, capitala statului Seychelles aflată pe insula Mahe.

Aici, firul presei portugheze se opreşte. Însă, în acelaşi apartament cu numărul 1, situat la etajul doi al unei clădiri de pe Francis Rachel Street din Victoria, mai sunt înregistrate zeci de firme offshore, legate de companii înregistrate la aceeaşi adresă din Fitzrovia, Londra, la care figurează şi DS Investement LLP.

O altă entitate înregistrată în apartamentul din Seychelles, Hedge Total Corporation Ltd, administrează un fond de investiţii misterios, cu un site în limba rusă. Compania are zeci de conturi în bănci importante din lume, de la Londra până la Tokyo, însă referinţele online despre ea sunt extrem de rare. Într-una din ele, analiza detaliată a activităţii fondului începe cu cuvântul „ÎNŞELĂTORIE”.

Înghesuită în acelaşi apartament cu firmele care administrează investiţia făcută la Uniao Leiria de Tolstikov şi Reniţe se află şi Silverline Business Solution, o firmă de IT, cu un site cu design modern, care se laudă cu birouri în Indonezia, Hong Kong, Frankfurt, Mahe şi...Moscova. La adresa din Seychelles este prezentată o poză micuţă cu o clădire modernă din sticlă: Sound&Vision House. O căutare paralelă pe Google Maps arată, însă, că la adresa de pe strada Francis Rachel la care Silverline Business Solution arată o construcţie ultramodernă se află de fapt o clădire micuţă, veche, în stil colonial, cu două etaje. În interiorul ei funcţionează biroul unei firme care transferă bani şi un internet cafe.


Imagine de pe siteul firmei Silverline Business Solutions. Sound & Vision House e o clădire modernă

Clădirea albă din stânga imaginii este de fapt Sound & Vision House din Victoria. Aici se înghesuie firmele care administrau afacerea moldovenilor

Marea surpriză este, însă, prezenţa în acelaşi apartament a unei firme care administrează Emgoldex sau Emirates Gold Exchange.

Colegi cu ruşii acuzaţi de înşelăciune cu un joc piramidal

Prezentat drept un fond respectabil de investiţii online în lingouri de aur, Emgoldex derulează afaceri în întreaga lume. Clienţii sunt tentaţi să investească 500 sau 1.000 de euro în metalul preţios numit aur şi să recomande investiţia altor 20 de persoane. Acuzele că businessul este de fapt un joc piramidal prin care deponenţii sunt înşelaţi sunt, însă, extrem de numeroase. În Filipine, Departamentul de Siguranţă Financiară a lansat un avertisment prin care cetăţenii sunt sfătuiţi să nu investească bani în „lingourile” Emgoldex. În Columbia, operaţiunile fondului au fost suspendate în 2014. În Statele Unite, secretarul de stat William F. Galvin din Massachusetts a depus plângeri de fraudă împotriva companiei care administrează filiala din America a fondului. De asemenea, deşi firma mamă Emgoldex susţinea că a înregistrat o companie în Dubai, autorităţile din Emirate au negat vehement certificarea oficială Emgoldex.

Emgoldex pretinde că provine din Germania. Omul aflat în spatele companiei este un anume Michael Ryss, a cărui firmă a închiriat cu 250 de euro pe lună un birou virtual într-o clădire din Munchen, pe Maximilianstrasse. Adresa situată pe una din străzile luxoase din Munchen figurează în datele firmei şi conferă un aer de credibilitate. Cetăţean german, Ryss are origini ruseşti şi foloseşte manageri ruşi în sistemul Emgoldex.

Practic, firele duc toate spre Rusia. Este ţara din care, crede Europol, mafia spăla bani cu ajutorul a doi impresari moldoveni, ajunşi peste noapte patronii unui club de fotbal din Portugalia, aflat în suferinţă.