"Ştim cu toţii că în acest moment nu putem folosi stadionul Arena Naţională. Vreau să lămuresc public de ce s-a ajuns în această situaţie şi cum cel mai scump stadion din România nu poate primi aviz ISU. Contractul iniţial semnat pentru realizarea modernizării stadionului prevedea un acoperiş fix, din tablă. Pentru acest proiect au fost obţinute toate avizele necesare, inclusiv pe cel de la IGSU.

Au început lucrările de modernizare, iar pe parcurs a apărut ideea schimbării formei de acoperiş. S-a ajuns astfel ca acoperişul să fie făcut mobil. În acel moment, trebuia schimbat proiectul şi obţinut avizul ISU pe noua formă de acoperiş. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Acoperişul a fost făcut fără autorizaţie. Contractul a fost mărit pentru realizarea acestui acoperiş, iar între timp au fost semnate două acte adiţionale în valoare totală de 200 milioane de RON. Primul act adiţional prevedea suma de 84 milioane lei, iar al doilea, suma de 112 milioane lei, ambele fiind semnate înainte de desfăşurarea finalei Cupei UEFA", a explicat primarul interimar al Capitalei.

Deocamdată nu se ştie dacă există cumva o portiţă în lege astfel încât acest material să fie omologat în România şi sunt două variante: fie ca Primăria să încerce să obţină avizul, cu condiţia ca toate activităţile de pe Arena Naţională să se desfăşoare cu acoperişul strâns sau pur şi simplu acoperişul să fie demontat.

"În ultimele două luni Primăria Capitalei a purtat discuţii cu reprezentanţii ISU, pentru ca Arena Naţională să fie redată circuitului sportiv şi public.

Arena a avut aviz ISU, pentru un proiect făcut fără acoperiş retractabil. Un acoperiş cu material de tablă, care acoperea doar tribunele. Schimbarea proiectului s-a făcut pe parcurs şi nu s-a mai solicitat avizul ISU. Dar pentru o modificare atât de serioasă se impunea modificarea proiectului de construcţie.

Nu se poate elibera autorizaţia de funcţionare pentru că membrana din care e făcut acoperişul nu are agrementul tehnic. Nu există agrement tehnic european sau naţional pentru cele două tipuri de membrane, Duraxtim 2 şi 4", a explicat şi Victor Picu, consilierul pe investiţii al Primăriei Bucureşti.

Neînţelegerile dintre Primăria Capitalei şi pompieri vizau acoperişul celui mai mare stadion din ţară. Materialul din care este confecţionată prelata trebuie să fie ignifug, spun pompierii. Pe de altă parte, reprezentanţii primăriei au susţinut că acoperişul este acreditat, dar nu de legislaţia românească, ci de cea germană.

Până la remedierea problemelor sesizate de pompieri, porţile Arenei Naţionale rămân închise. 13 milioane de euro a încasat Primăria Capitalei în cei 4 ani, de pe urma stadionului. Cheltuielile de întreţinere au fost însă duble, de 26 de milioane de euro. Costul total al ridicării noii arene a depăşit 234 de milioane de euro.

Cel mai mare stadion din ţară a fost închis după tragedia din clubul Colectiv, în urmă cu două luni şi jumătate.