Paşii ei desculţi au dus faima Republicii Moldova în întreaga lume. Patricia Kopatchinskaja, sau PatKop, cum îi spun cei care nu-i pot pronunţa numele, e una dintre cele mai de succes violoniste ale momentului. Originară din Republica Moldova, ea s-a format ca muzician la Viena şi Berna, iar de 20 de ani e stabilită în Elveţia, unde şi-a întemeiat o familie – soţul ei, Lukas Fierz, e medic neurolog, iar fata lor, Alice-Linda, are 11 ani.
Patricia Kopatchinskaja, fiică a doi artişti apreciaţi, Victor şi Emilia Copacinschi, a devenit cunoscută pentru apariţiile sale excentrice şi pline de expresivitate, ea fiind considerată, conform telegraph.co.uk, drept cea mai captivantă violonistă din lume. Muziciana, supranumită „copilul sălbatic al viorii”, are un stil unic de interpretare, care contrastează cu cel clasic – pe scenă este de fiecare dată autentică, dezinvoltă, firească şi emană o energie debordantă. Trăieşte fiecare notă muzicală, scrie Jurnal de Chişinău.

Desculţă pe scenă

Această „Veneră ciufulită”, „o furie cu chip angelic”, cum a fost catalogată de presa internaţională, concertează de obicei desculţă. „Aşa mă simt mai bine. Îmi place acest contact fizic cu scena”, spunea ea, acum cinci ani, într-un interviu pentru ziarul nostru.
Până în prezent, basarabeanca a adunat în palmares zeci de premii la unele dintre cele mai prestigioase concursuri de muzică din întreaga lume. Iar duminică, 28 ianuarie, a fost recompensată cu încă un trofeu important: premiul Grammy pentru cea mai bună prestaţie camerală, pentru discul „Death&The Maining”, înregistrat cu Orchestra de Cameră din Saint Paul (SUA, Statul Minnesota).

„Vă mulţumesc pentru curiozitate şi curaj!”

„Acest premiu Grammy se datorează unei echipe numeroase. Toţi membrii orchestrei au contribuit cu idei şi cu dăruire: regizorul artistic Kyu Kim, un muzician extraordinar; Bruce Coppock, fostul manager al orchestrei; Blanton Alspaugh şi John Newton de la Soundmirror, care au înregistrat discul în condiţii meteorologice extreme; producătorul meu îndrăzneţ Didier Martin, de la Alpha Classics; şi managerii mei, Jasper Parrott şi Ariane Levy-Kunstler, care m-au adus în orchestră. Le spun lor şi multor altora: Vă mulţumesc pentru curiozitate şi curaj!”, se arată în mesajul publicat de violonistă pe pagina ei de Facebook, la scurt timp după anunţarea laureaţilor Grammy 2018.

Luni, am contactat-o şi noi pe Patricia Kopatchinskaja pentru a o întreba ce sentimente o încearcă, mai ales că vestea victoriei ei a făcut înconjurul lumii.

„Acest trofeu mă onorează foarte mult şi mă susţine enorm. Originalitatea albumului „Death&The Maining” constă în faptul că am reuşit să creăm o simbioză între muzica lui Schubert şi piese din diferite epoci: muzică medievală, renaissance şi muzică modernă. Pentru muzica clasică, aceasta este o experienţă mai neobişnuită, tocmai de aceea decizia juriului de a susţine acest proiect inedit mă bucură îndoit. Pentru noi, cel mai important a fost să găsim limbaj comun, să alegem coloritul muzical pentru a crea o muzică însufleţită, diferită de perfecţiunea discurilor obişnuite. Acum nu ştiu dacă albumul este bine vândut sau nu, dar cred că după acest premiu va creşte interesul faţă de el”, ne-a declarat, în exclusivitate pentru JURNAL de Chişinău, Patricia Kopatchinskaja.

Inimitabila violonistă nu a fost prezentă la Gala Premiilor Grammy, la New York, căci are zilnic repetiţii pentru noul său proiect în Elveţia, alături de Camerata Bern, director artistic al căreia ea va fi din septembrie 2019. Agenda talentatei muziciene este atât de plină de evenimente încât nici nu a sărbătorit această nouă victorie. „Cânt mult, îmi mai rămâne prea puţin timp pentru alte activităţi. Dar cred că dacă nu aş lucra atât de mult, m-aş îmbolnăvi”, ne-a mai spus ea.

Moldoveancă în suflet

Patricia Kopatchinskaja a plecat din Republica Moldova, împreună cu părinţii şi cu sora ei, la vârsta de 13 ani. S-au stabilit în Austria, la Viena, oraş al muzicii lui Mozart şi al valsului lui Strauss, unde Patricia a studiat vioara şi compoziţia cu profesori extraordinar de buni. Violonista ne spunea, acum cinci ani, în română, că de când au emigrat au avut noroc de oameni buni şi de protecţia lui Dumnezeu.

„În suflet mai sunt moldoveancă, deşi atunci cânt revin la baştină mă simt străină. Spun asta cu o mare părere de rău. Nu-i mai înţeleg pe oamenii de acolo, s-au schimbat… Dar, desigur, m-am schimbat şi eu”, ne spunea artista care vorbeşte româna, rusa, germana, engleza şi franceza. „Gândesc în limbi diferite, dar mă rog lui Dumnezeu doar în română”, a ţinut să specifice ea.