În ziua următoare, respectiv la 19 februarie, anul acesta, se intră în Postul Sfintelor Paşti.

Petrecerea Lăsatului de sec este punctul central al ritualurilor ce preced intrarea în Postul Mare. În unele zone, fetele şi flăcăii se adunau, se urcau pe înălţimile satului de unde slobozeau roţi mari din paie aprinse şi-i satirizau pe cei rămaşi necăsătoriţi, în cadrul unui obicei numit strigăturile peste sat.

Lăsatul de sec este un prilej de bucurie la care iau parte toţi membrii comunităţii. A doua zi începe Postul Mare, femeile încep să facă treabă prin casă, iar bărbaţii prin ogradă. În casă sunt aduse războaiele de ţesut, pentru ca femeile să aibă timp să ţese hainele de sărbătoare, pe care le vor purta la Paşti.

Postul Sfintelor Paşti ţine 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, prin urmare, de luni, a doua zi după lăsatul secului, şi până în Sâmbăta Mare sunt şapte săptămâni. În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morţilor, iar femeile duc la biserică prescuri. În Sâmbăta Mare, dimineaţa, duc la biserică o prescură mai mare şi o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucăţele mici, stropite cu vin, iar noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărţite credincioşilor.