După cazul fetei de 19 ani, nevoită să avorteze de una singură într-o toaletă a Institutului Mamei şi Copilului, un grup de femei au depus la începutul lunii ianuarie o petiţie la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Centrul Naţional Anticorupţie şi Guvern, unde au solicitat un plan de acţiuni pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale perinatale. Marţi, 23 ianuarie, CNA-ul şi MMPS-ul au răspuns petiţiei elaborând un plan de acţiuni. Ministerul Sănătăţii a făcut public un plan cu 19 acţiuni concrete pe care instituţiile din subordine trebuie să le realizeze pentru a evita cazurile de tratament inadecvat şi lipsa de comunicare cu pacienţii.
Astfel, medicii şi asistentele medicale vor învăţa legislaţia medicală, drepturile omului şi cum să reziste în faţa corupţiei. Totodată, MSMPS va elabora şi promova legislaţia privind investigarea şi soluţionarea cazurilor de erori medicale şi va revizui cadrul normativ pentru asigurarea drepturilor pacienţilor în actul medical. Directorul CNA, Bogdan Zumbreanu, susţine că în cele 98 de declaraţii CNA a identificat 32 de cazuri de corupţie, însă, pentru că persoanele care au relatat cazurile nu au depus un denunţ la CNA sau o solicitare de tragere la răspundere a unei persoane concrete, petiţia în cauză nu poate fi examinată în conformitate cu normele procesual-penale.
„Vom monitoriza implementarea acţiunilor”
Semnatarele petiţiei speră că în scurt timp toate femeile vor simţi schimbările din sistemul medical perinatal. „Am analizat minuţios planul de acţiuni elaborat de către minister. Mă bucur că planul de acţiuni are termene de implementare, ceea ce înseamnă că putem monitoriza îndeplinirea lor. Chiar dacă acţiunile descrise în plan sunt foarte generalizate, totuşi se regăsesc puncte care au fost menţionate/incluse în declaraţia semnată de cele 98 de femei”, menţionează Alina Andronache, petiţionară.
Între timp, pe reţelele sociale femeile semnalează că în spitale corupţia continuă. „Eu am născut pe 5 ianuarie la Institutul Mamei şi Copilului. Am simţit diferenţa faţă de acum patru ani. Asistentele s-au comportat foarte frumos. Doar la cabinetul de vaccinări încă se mai strâng bani pentru reparaţie”, ne spune Olga. Conform unui sondaj efectuat de International Republican Institute, în R. Moldova instituţiile medicale sunt pe primul loc la colectarea de mită faţă de alte domenii publice. Astfel, cota cea mai mare ajunge la 72% în luna octombrie 2017.
Numeroase goluri în sistemul medical din R. Moldova
În timp ce Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale îşi asumă să realizeze pe parcursul anului 2018 (din luna februarie) un plan din 19 acţiuni concrete pentru a evita cazurile de tratament inadecvat, un studiu realizat de către Centrul Analitic Expert Grup ne arată că instituţiile medicale din republică se confruntă cu lipsa de specialişti, utilaj medical şi cu salariile mici. Silvia Morgoci, care este medic de familie, a participat la realizarea studiului. Aceasta spune că, zi de zi, se confruntă cu probleme majore legate de medicina primară. Specialiştii se plâng că au parte de puţină pregătire profesională, fapt care duce şi la creşterea numărului de pacienţi nemulţumiţi.
Medicii sunt nemulţumiţi şi de noua metodă de salarizare în funcţie de indicatorii de performanţă. „De lucru e foarte mult, iar remunerarea e foarte puţină”, menţionează medicul. Studiul a arătat că există numeroase goluri în sistemul medical din Moldova. Practic, în toate spitalele din raioane, medicii nu dispun de posibilităţi pentru a trata pacienţii oncologici, bolnavii cu traume asociate ori atacuri cerebrale, deoarece nu dispun de tehnică medicală performantă şi lipsesc specialiştii calificaţi.
„Sunt suficiente 19 acţiuni, însă implementarea este destul de dificilă”
„Planul, în teorie, este suficient, dar am fost martoră în ultimii ani la implementarea, extrem de dificilă în sectorul medical, a unor acţiuni, de exemplu, la aprobarea Codului de Etică. De aceea, recomand atât medicilor, cât şi personalului medical să se organizeze în asociaţii care să le reprezinte drepturile, iar autorităţile centrale să ţină cont şi să consulte la fiecare etapă şi opinia profesioniştilor. De asemenea, e necesar ca şi Ministerul să-şi modifice abordarea. Acum cel mai important e că nici un sector nu poate suporta ameliorări cerute de beneficiarii serviciilor până nu se reorganizează fluxurile financiare. Acest proces încă nu a fost finalizat la Ministerul Sănătăţii”, menţionează Olga Bîtcă, coordonatoare de proiecte CReDO (Centrul de Resurse al Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului).
Jurnal.md
