La câteva zile de la mediatizarea cazului tinerei care a avortat în veceul Institutului Mamei şi Copilului din Chişinău, fără supraveghere medicală, portalul Telegraph.md a publicat un document de la Poliţia de Frontieră, care arată că la scurt timp după ce a fost externată, femeia ar fi plecat din ţară. Autorul textului menţionează că „plecarea acestei femei în Italia împreună cu soţul a fost confirmată şi de surse din cadrul Poliţiei de Frontieră”.

Asociaţia Presei Independente (API) a solicitat Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) explicaţii în privinţa acestei divulgări, şi anume, cum şi de ce o informaţie cu caracter privat a fost furnizată unei persoane fizice de către o instituţie de stat.

IGPF a răspuns că s-ar fi autosesizat în acest caz, iar în urma examinării, s-a stabilit că datele le-ar fi furnizat un utilizator extern al bazei de date a Poliţiei de Frontieră: „S-a constatat că operaţiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal au fost efectuate de către un utilizator autorizat al unei alte entităţi decât IGPF”. Instituţia a precizat că în calitate de utilizatori externi sunt autorităţile administraţiei publice centrale competente şi structurile internaţionale de profil. 

IGPF a suspendat operatorului extern drepturile de acces la baza de date, însă ţine însă în secret numele acelei instituţii. „La fel, IGPF a suspendat drepturile de acces utilizatorului în cauză, până la examinarea aparentului fapt de încălcare a principiilor de protecţie a datelor cu caracter personal de către entitatea a cărei angajat este acesta”, se mai mai menţionează în răspunsul furnizat de IGPF.

De asemenea, nu a fost dat nici numele operatorului care a admis această scurgere de informaţie, argumentând ca astfel acestuia să nu-i fie lezată „onoarea şi reputaţia profesională”. ”(...) Pentru neadmiterea lezării dreptului la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, precum şi a dreptului la prezumţia nevinovăţiei, Poliţia de Frontieră nu poate comunica identitatea utilizatorului autorizat şi funcţia pe care o deţine, în lipsa unui substrat factologic suficient”.

În Sistemului Informaţional Integrat al Poliţiei de Frontieră sunt colectate date generale despre traversarea frontierei de stat, atât în cazul persoanelor, cât şi al unităţilor de transport. De asemenea, această bază de date mai include şi informaţiii despre infracţionalitate şi pericole.

Dumitru Sliusarenco: „O astfel de informaţie cade sub incidenţa legii cu privire la datele cu caracter personal”

Avocatul tinerei, Dumitru Sliusarenco, jurist la Asociaţia Promo-LEX, afirmă că informaţiile despre traversarea frontierei de către o persoană sunt restricţionate şi nu pot fi prezentate fără demersul oficial al unei instituţii (de ex. procuratură sau instanţe de judecată).

„Teoretic, o astfel de informaţie ar putea fi oferită jurnaliştilor, deşi nu sunt sigur în privinţa blogherilor, doar în condiţia în care există un interes public major pentru caz. Reieşind din faptul că informaţia a fost publicată doar la câteva zile de la apariţia postării tinerei care a născut în toaleta IMC, îmi permit să presupun că informaţia a fost obţinută neoficial, deci publicarea ei a fost ilegală. În afară de aceasta, o astfel de informaţie cade sub incidenţa legii cu privire la datele cu caracter personal şi la fel, poate fi obţinută şi folosită doar în anumite condiţii, foarte stricte, care sunt impuse de lege şi anume, ca persoana care le publică să fie înregistrată în calitate de operator de date cu caracter personal”, a precizat juristul.

Natalia Porubin: „Informaţia este utilizată pentru defăimarea şi discriminarea victimei”

La rândul său, Natalia Porubin, jurnalistă la Centrul de Investigaţii Jurnalistice, este de părere că informaţiile despre oamenii care devin victime în urma acţiunilor sau incaţiunilor instituţiilor de stat sunt scoase la iveală atunci când autorităţilor le convine să muşamalizeze un abuz sau să distragă atenţia publicului de la problemele reale.

„Este şi mai grav atunci când prin aceste scurgeri de informaţie se încearcă să se pună responsabilitatea pentru abuzurile instituţiilor de stat pe seama celor care au ajuns victime ale sistemului. Şi aici nu pot să nu îmi amintesc şi de cazul Brăguţa, când informaţiile au fost scurse, inclusiv cu acest scop. Dacă ne referim la cazul tinerei de la Centrul Mamei şi Copilului, scurgerea de informaţie a avut exact acelaşi scop. Fiind preluată de anumite portaluri, informaţia este utilizată pentru defăimarea şi discriminarea victimei. Această stare de lucruri mă duce de fiecare dată la gândul că nu avem instituţii independente, care să lucreze în interesul cetăţeanului şi nu al guvernării”, a conchis jurnalista.

Menţionăm că API a cerut anterior de la Departamentul Poliţiei de Frontieră informaţii despre traversarea frontierei de către persoane cu funcţii de răspundere şi copiii acestora, care ar fi plecat în deplasări din bani publici. După câteva solicitări repetate, instituţia a refuzat să ofere informaţii, invocând protecţia datelor personale şi argumentând că jurnaliştii ar trebui să probeze că există un interes public major. În acest caz însă, datele despre traversarea frontierei de către o victimă a sistemului medical au fost eliberate fără motivări şi argumentări.