Ala Revenco este membră a Asociaţiei obşteşti „Părinţi Solidari” şi poate vorbi în cunoştinţă de cauză despre numitele taxe informale.
„Am copii cu diferenţă mare de vârstă. Am mers prima dată la grădiniţă în Chişinău în 2001, şi atunci exista deja această practică a colectărilor, dar era mult mai transparent şi într-adevăr strictul necesar. Când am mers cu al doilea copil în 2014, am văzut că cerinţele sunt mult mai mari.
Ala Revenco afirmă că s-a creat un veritabil sistem subteran de salarizare a paznicilor, bucătarilor, în unele cazuri chiar şi a membrilor din administraţia instituţiei de învăţământ. Comitetele părinteşti colectează banii deseori prin constrângere şi intimidare, practic hărţuind cu mesaje persoanele care întârzie să contribuie financiar.
Dar cum ar putea fi dezrădăcinată deprinderea de a da bani la fondul clasei?
O soluţie pe care o propune Revenco alături de alte ONG-uri de profil este formarea unor asociaţii de părinţi înregistrate oficial. Aderarea trebuie să fie benevolă, iar rapoartele financiare – transparente, fiecare plată fiind confirmată printr-un bon fiscal. Asociaţiile vor mai putea primi şi donaţii, inclusiv de la contribuabili care după voinţă le-ar redirecţiona 2% din taxele pe venit. Dar nici în acest caz abuzurile nu sunt excluse, afirmă Revenco.
„Eu consider că în genere aceste asociaţii nu au nici ele viitor, dar ca o soluţie temporară [sunt acceptabile]… Fiindcă vin la cârma acestei asociaţii părinţi care nu sunt instruiţi. Ei nu respectă cadrul legal, nu asigură principiul benevol, se fac foarte multe încălcări. Dar ca alternativă, cu încercarea maximă de respectare a cadrului legal – doar asociaţiile sunt o alternativă în cazul în care se vrea ca un grup de părinţi să ajute şcoala sau grădiniţa în anumite situaţii.”
O iniţiativă care încearcă să lupte împotriva corupţiei în universităţile din ţară este platforma CNA-ul Studenţesc, fondat de absolventa facultăţii de drept Sanda Sandu. Proiectul a fost lansat în 2014 cu sprijinul Centrului Naţional Anticorupţie şi are drept scop educarea tinerilor în spiritul intoleranţei faţă de protecţionism şi corupţie. Practic toţi membrii sunt studenţi, ceea ce nu întotdeauna reprezintă un atu, afirmă Sandu.
„Fiind o organizaţie doar din studenţi, uneori suntem priviţi că suntem doar studenţi, da, părerea voastră contează, dar nu atât de mult, încât să luaţi decizii majore cu privire la cursul pe care urmează să-l ia o universitate anumită sau întreg sistemul educaţional. Este nevoie de consolidare chiar în rândul studenţilor, deoarece toţi sunt foarte divizaţi, o parte ne susţin, altă parte ne condamnă, deoarece le stricăm afacerile lor de a avea note bune sau de a nu frecventa lecţiile.”
Unele universităţi au instituţionalizat comisii de etică care monitorizează respectarea principiilor de integritate. CNA-ul Studenţesc vrea să introducă această practică în toate universităţile din ţară, punând în capul mesei transparenţa, mai ales când e vorba de cheltuirea fondurilor bugetare şi extra-bugetare.
Dar iniţiativele civice au şi ele limite. Fără o intervenţie eficientă a autorităţilor, schimbarea va întârzia, afirmă reprezentanta Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului Olga Bâtcă:
„O conformitate joasă a îndeplinirii, respectării prevederilor legale, legile şi normele nu se respectă. Regulile se semnează, dar nu se respectă. Activitatea legală a asociaţiilor părinteşti cauzează conflicte de interese care la rândul lor cauzează neraportări ale încălcărilor drepturilor copilului şi actelor de lipsă de integritate. Se tace. În rusă se spune «круговая порука».”
Concluzii similare conţine studiul „Taxele Informale în Învăţământul Preuniversitar”, publicat anul trecut de Alianţa Anticorupţie din Moldova. Dacă acest fenomen nu poate fi combătut pentru moment, singura soluţie ar fi cel puţin transparentizarea, monitorizarea şi introducerea controlului asupra colectării de fonduri, constată autorii studiului.
Jurnal.md
